Sari la conținut

Peștera de marmură din Kosovo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Peștera de marmură din Kosovo
Geografie
Coordonate42°28′40″N 21°12′27″E ({{PAGENAME}}) / 42.4778°N 21.2075°E
Lungime1.260 m  Modificați la Wikidata
Descoperire  Modificați la Wikidata

Peștera de marmură sau Peștera Gadime (în albaneză Shpella e Mermerit, în sârbă Мермерна пећина, cu alfabetul latin: Mermerna pećina) este o peșteră carstică de calcar din satul Gadime e Ulët din comuna Lipjan din Kosovo.[2][3] Se găsește la vest de muntelele Žegovac, la aproximativ 20 de kilometri sud de Pristina. O mare parte din peșteră a rămas neexplorată. Peștera a fost găsită în 1966 de un sătean, Ahmet Asllani, în timp ce lucra în grădina sa.[4][5] Este considerată un fenomen natural aparte, apărut prin transformarea calcarului în marmură pură. Lungimea totală a peșterii este de 1.260 m, iar suprafața sa este de 56,25 hectare.[5]

Prezentare[modificare | modificare sursă]

Peștera Gadime este situată în calcarele de marmură aparținând erei mezozoice.[2] Peștera s-a format în perioada terțiară.[6] De-a lungul timpului, marmura a început să crape ca urmare a eroziunii tectonice.[2]

Intrarea în peșteră este din două direcții. Direcția inferioară este relativ complicată și constă din 3 canale transversale, 2 coridoare paralele și curbe. Direcția superioară constă din două coridoare combinate. Se compune din trei niveluri, cu o lungime totală de 1260 de metri. La fundul peșterii s-au format numeroase iazuri, dintre care unele au adâncime de până la zece metri.

Galeriile din est sunt cunoscute sub denumirea de Galeriile Albastre.[7] Temperatura peșterii este constantă, la 12-15 °C, în timp ce umiditatea aerului este în jur de 100%. A fost aproape complet îngropat în nămol și noroi înainte de descoperire.[2]

Turism[modificare | modificare sursă]

Peștera de marmură a fost descoperită în 1966 și a fost deschisă pentru vizitatori din 1976. Lungimea canalului, care este disponibil pentru turism, este de aproximativ 440 de metri.[2] Numeroase canale și părți ale peșterii sunt încă necunoscute și insuficient explorate. Datorită specificului și unicității sale, peștera este protejată prin lege ca monument al naturii.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c d e f „HUMAN IMPACTS IN A TOURIST KARSTIC GADIME CAVE (KOSOVA)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Bajraktari, Fadil (). „PROTECTION OF KARST CAVES IN KOSOVO”. ResearchGate. 
  4. ^ Schuman, Michael (). Serbia and Montenegro Nations in Transition. Infobase Publishing. p. 137. ISBN 9781438122526. Accesat în . 
  5. ^ a b Gadime Cave (Gadime e Ulët), Kosovo. National Geographic: Western Balkans Geotourism Map Guide. Archived 24 January 2014.
  6. ^ Mustafa, Behxhet; Hajdari, Avni; Mustafa, Valmir; Pulaj, Bledar (). „Natural Heritage in the Republic of Kosovo: Looking for Potential UNESCO Sites” (PDF). Landscape Online. 63: 1–16. doi:10.3097/LO.201863Accesibil gratuit. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ Destepti (), Peșterile de marmură ale Terrei, Deștepți.ro 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]