Palatul Episcopal Ortodox Sârb din Timișoara
| Palatul Episcopal Ortodox Sârb din Timișoara | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 45°45′28″N 21°13′40″E / 45.7577°N 21.2279°E |
| Localitate | Piața Unirii din Timișoara, Timișoara  |
| Județ | Timiș |
| Țara | România |
| Adresa | Piața Unirii, nr. 4 |
| Edificare | |
| Stil artistic | Secesiunea vieneză |
| Data începerii construcției | |
| Clasificare | |
| Cod LMI | TM-II-s-A-06095 |
Modifică date / text  | |
Palatul Episcopal Ortodox Sârb din Timișoara este o clădire istorică situată în Piața Unirii, nr. 4, strada Gheorghe Lazăr nr. 2 și nr. 4, respectiv strada Emanoil Ungureanu, nr. 10. Face parte din Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”, monument istoric cod LMI TM-II-s-A-06095.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Corpul de est al clădirii, și parțial cel de sud, a fost ridicat între 1745 și 1747, comanditar fiind episcopul ortodox sârb Georgije Popović, pentru a servi ca pentru a fi reședință episcopală și sediu al școlii rasciene, edificiul fiind construit inițial în stil baroc provincial.[1][2][3][4][5]
În 1790, aici a avut loc întâlnirea clerului superior din Arhiepiscopia de Carloviț.[6]
Pe cuprinsul secolului al XIX-lea au avut loc mai multe etape de construire, fiind finalizată aripa sudică și construită aripa vestică,[5] în 1812 fiind menționată completarea clădirii cu corpul situat pe str. Emanoil Ungureanu, nr. 10.[1] În această perioadă, clădirea primește o înfățișare în stil istoricesc.[4]
În 1864, după despărțirea ierarhică a Bisericii Ortodoxe Românești din Transilvania și Banat de cea Sârbă, palatul a revenit Episcopiei Ortodoxe Sârbe.[2]
La data de 16 august 1905 se obține autorizația de construire pentru remodelarea fațadelor conform proiectului realizat de arhitectul László Székely, comanditar fiind episcopul Georgije Letić.[1] Palatul a avut parte de modificări majore, fiind supraetajat, iar arhitectura a fost înlocuită cu una eclectică cu influențe bizantine.[5] Lucrările au fost finalizate la data de 7 octombrie 1906.[1]
În 1911 au fost adăugate decorațiuni preluate din arhitectura sârbească.[3][7]
În prezent, în clădire funcționează Colecția muzeală a Episcopiei Ortodoxe Sârbe, deschisă în anii 1960,[7][8] dar și mai multe afaceri care își desfășoară activitatea la parterul clădirii, precum restaurante, cafenele și un anticariat.[cercetare originală]
Clădirea a fost restaurată în 1983, împreuna cu restul clădirilor din Piața Unirii din Timișoara,[2][3] și între 2010 și 2013.[9][3]
Descriere[modificare | modificare sursă]
Clădirea este realizată în Stilul anilor 1900, cunoscut și ca Secession. Parterul este tratat ca un soclu, iar primul etaj prezintă decorațiuni „neosârbești” deasupra ferestrelor. La nivelul acoperișului, cele trei travee centrale sunt dominate de un fronton monumental, imitând forme din arhitectura tradițională rusă.[1]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e arh. Mihai OPRIȘ. „Cartarea monumentelor istorice din situl urban Cartierul "Cetatea Timisoara (cod LMI 2010: TM-II-s-A-06095) - CVARTALUL 10”. www.primariatm.ro. Accesat în .
- ^ a b c Păun, Liana (). „TIMIȘOARA UITATĂ Secretele centrului spiritual al sârbilor din Banat”. PRESSALERT.ro. Accesat în .
- ^ a b c d Ivascu, Adrian (). „Povestea Palatului Episcopal Ortodox Sârb, una dintre cele mai frumoase clădiri din Timișoara. Găzduiește o bogată colecție de artă”. Ghidul Banatului. Accesat în .
- ^ a b „Palatul Episcopiei Ortodoxe Sârbe”. Heritage of Timișoara. Accesat în .
- ^ a b c „Episcopia și Catedrala ortodoxă sârbă”. Patrimoniul sub reflectoare Timisoara Spotlight Heritage Timisoara. Accesat în .
- ^ WR. „Szerb ortodox egyház palotája, Temesvár” (în maghiară). www.welcometoromania.eu. Accesat în .
- ^ a b Hațegan, Ioan (). „LA PAS PRIN CAPITALA BANATULUI” (PDF). Banatul. Accesat în .
- ^ „Cum arată interiorul reședinței episcopiei sârbești din Timișoara, una din bijuteriile arhitecturale din oraș FOTO”. adevarul.ro. . Accesat în .
- ^ „D Proiect - Palatul Episcopal Sârb”. www.dproiect.ro. Accesat în .