Otto František Babler
| Otto František Babler | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][4][5][3]  Zenica, Bosnia și Herțegovina |
| Decedat | (83 de ani)[1][4][5][3] Olomouc, Cehoslovacia[4][3] |
| Cetățenie |  Austro-Ungaria |
| Religie | Biserica Catolică |
| Ocupație | bibliotecar scriitor traducător poet editor[*] romanist bibliophile[*] istoric literar[*] |
| Locul desfășurării activității | Samotišky[3] |
| Limbi vorbite | limba cehă[6][7][8] limba germană[7] limba engleză[7] |
| Note | |
| Premii | Olomouc city award[*][2][3] |
Modifică date / text  | |
Otto František Babler (n. , Zenica, Bosnia și Herțegovina – d. , Olomouc, Cehoslovacia), cu numele inițial Otto Franjo Babler, a fost un traducător, scriitor, poet, istoric literar, bibliotecar, jurnalist cultural și poliglot ceh.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Tatăl său provenea dintr-o familie german-slovenă, iar mama sa era cehă. Babler a urmat cursurile unor școli publice din Prijedor și Sarajevo,[9] apoi a studiat la Gimnaziul real sârbo-croat din Sarajevo.[10] În anul 1915 a sosit ca refugiat de război în Boemia, împreună cu mama sa,[11] și a absolvit în anul 1919 studiile secundare la Gimnaziul real german din Olomouc.
În anul 1928 s-a căsătorit și s-a stabilit la Samotišek lângă Olomouc, iar piața centrală a localității îi poartă numele în prezent.
Este unul dintre cei mai prolifici traducători cehi, fiind autorul a aproximativ 4 000 de traduceri. A efectuat traduceri în limba cehă din limbile slovenă, sârbocroată, bulgară, rusă, germană, engleză, franceză și italiană și din engleză în germană și engleză. În centrul atenției sale s-au aflat creațiile spiritualiste, religioase și folclorice. În anii 1926–1946 a publicat ediția Hlasy, în care au fost publicate traduceri din scrierile lui Rilke, Blake, Claudel, Buber și alții.
În perioada 1935-1948 a fost bibliotecar al Camerei de Comerț din Olomouc, apoi în anii 1948-1956 a fost bibliotecar al Bibliotecii Universitare. În plus, în perioada 1946-1956 a predat cursuri de sârbo-croată la Universitatea din Olomouc. Începând din 1956 a trăit ca scriitor liber-profesionist. Capodopera lui Babler este traducerea Divinei Comedii a lui Dante,[12][13] realizată în colaborare cu Jan Zahradníček.[14] Foarte apreciată este și traducerea în limba germană a poemului romantic „Máj” al lui Karel Hynek Mácha.
Opera[modificare | modificare sursă]
Scrieri proprii[modificare | modificare sursă]
- Jak jsem překládal Havrana, 1931
Traduceri[modificare | modificare sursă]
din germană[modificare | modificare sursă]
- Abraham a Sancta Clara: Výrobce papíru (výbor ze sbírky kázání Etwas für Alle; Mor. Ostrava, Otto F. Babler, R. Michalik, Antonín J. Schmidt a synové, Pokorný a spol., 1931)
- Immanuel Kant: O svazu národů (1924)
- Christoph Martin Wieland: Kámen mudrců (1927)
- Achim von Arnim: Devět balad (ze sb. Des Knaben Wunderhorn – Chlapcův kouzelný roh)
- Martin Buber: Chasidské povídky (1937)
- Daniel von Czepko, Angelus Silesius: Průpovědi poutníků cherubínských (1938)
- Angelus Silesius: Poutník cherubínský (1941)
din engleză[modificare | modificare sursă]
- William Shakespeare: Král Lear
- William Blake: Snoubení nebe s peklem (1931)
- Edgar Allan Poe: Havran (Corbul, 1930)
- Sinclair Lewis: Mantrap (1931)
din francezi[modificare | modificare sursă]
- Gustav Flaubert: Legenda o sv. Juliánu Pohostinném (1927)
- Pověsti sladké Francie
din franceza veche[modificare | modificare sursă]
- Kejklíř matky Boží: Starofrancouzská legenda (1924)
din italiană[modificare | modificare sursă]
- Giovanni Boccaccio: Život Dantův
- František z Assisi: Píseň bratra Slunce (Il Cantico di Frate Sole, 1936)
- Dante Alighieri: Božská komedie (1952, împreună cu Jan Zahradníček)
din sârbo-croată[modificare | modificare sursă]
- Travnická kronika (1958)
din latină[modificare | modificare sursă]
- Ve svátek svatého Cyrila a Metoděje (In festo SS. Cyrilli et Methodii, 1937, cu ilustrații de Vojmír Vokolek)
din alte limbi[modificare | modificare sursă]
- Legendy ukrajinské
- Srbské legendy
- Ethiopské legendy
- Jeníček usmrkanec: Bretoňská národní píseň (il. Josef Váchal, Praga 1929)
- Marie po poli kráčela... sbírka lidové mystiky (1927)
- Estonské hádanky. Venkov 31, 1936, 102, s. 12.
- Estonské národní hádanky. Venkov 21, 1926, 73. s. 8.
- Finské národní hádanky. Venkov 24, 1929, 216, s. 9.
traduceri din cehă în germană[modificare | modificare sursă]
- Josef Čapek: Geschichten vom Hündchen und vom Kätzchen (O pejskovi a kočičce, 1958)
- Karel Hynek Mácha: Máj
traduceri din cehă în engleză[modificare | modificare sursă]
- Jaroslav Seifert: Old Women (Staré ženy, 1935)
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d Otto Babler, accesat în
- ^ https://www.brno.cz/obcan/vyznamne-osoby-a-vyroci/cestni-obcane-mesta-brna-od-r-1990/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d e f g REGO, accesat în
- ^ a b c d e Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b c d Otto František Babler, Český hudební slovník osob a institucí
- ^ https://plus.si.cobiss.net/opac7/conor/27445859 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Lexikon české literatury 1, Praha : Academia 1985, s. 107
- ^ Jiří Hanuš: Malý slovník osobností českého katolicismu 20. století; CDK, Brno 2005, ISBN 80-7325-029-2 (str. 10)
- ^ http://sck.sdruk.cz/record?id=11
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ http://sck.sdruk.cz/record?id=
- ^ Podíl komunistickým režimem krutě pronásledovaného Zahradníčka zůstal nejprve zcela utajen, později Babler snižoval zásluhy již zesnulého Zahradníčka a tvrdil, že provedl pouze nepříliš významné opravy textu.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Jiří Hanuš (). Malý slovník osobností českého katolicismu 20. století s antologií textů. Brno: Centrum pro studium demokracie a kultury. p. 308. ISBN 80-7325-029-2.
- Martin C. Putna (). Česká katolická literatura v kontextech : 1918-1945. Praga: Torst. p. 1390. ISBN 978-80-721-5391-6.
- Josef Tomeš (). Český biografický slovník XX. století I. A-J. Praga ; Litomyšl: Paseka. p. 634. ISBN 80-7185-245-7. Parametru necunoscut
|spoluautoři=ignorat (ajutor)
