Onișcani, Călărași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Onișcani
—  Sat-reședință  —
Onișcani se află în Moldova
Onișcani
Onișcani
Onișcani (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°22′18″N 28°16′52″E / 47.3716666667°N 28.2811111111°E47°22′18″N 28°16′52″E / 47.3716666667°N 28.2811111111°E

Țară Republica Moldova
RaionCălărași
ComunăComuna Onișcani, Călărași

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-4429
Prefix telefonic244

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Onișcani este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 1.93 kilometri pătrați, cu un perimetru de 8.69 km. Din componența comunei fac parte localitățile Sverida și Onișcani. Localitatea se află la distanța de 32 km de orașul Călărași și la 81 km de Chișinău.

Istoria localității[modificare | modificare sursă]

Satul Onișcani a fost menționat documentar prima dată în anul 1653.

Trasee turistice[modificare | modificare sursă]

În raionul Călărași pot fi vizitate vetre medievale de la Sverida (1614) și Onișcani (1654). Un eveniment local marcant este hramul bisericii “Sf. Mihail” din satul Onișcani.

Populația[modificare | modificare sursă]

La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 1334 de oameni, dintre care 51.27% - bărbați și 48.73% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.40% - moldoveni, 0.37% - ucraineni, 0.15% - ruși, 0.07% - găgăuzi.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Onișcani constituia 2210 oameni, dintre care 50.81% - bărbați și 49.19% - femei.

Compoziția etnică a populației comunei: 95.93% - moldoveni, 3.67% - ucraineni, 0.27% - ruși, 0.09% - găgăuzi, 0.05% - bulgari.

În comuna Onișcani au fost înregistrate 844 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.4 persoane.

Legenda satului Onișcani[modificare | modificare sursă]

Pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare și sfânt, când se duceau luptele împotriva turcilor,  cică  pe  meleagurile  noastre  se  rătăcise  o grupă  de  turci ce  furau și jefuiau pe localnici.  Auzind  despre  aceasta,   Domnitorul trimite pe doi spătari de – ai săi Onașcu  și Hodja  să curețe  locul de păgâni. Veniseră ei cu câteva zeci de oșteni, îi prinseră pe turci și dădură  de  știre lui Ștefan de cele făcute. Vodă în semn de mulțumire le dădu celor doi câte un  lot  de  pământ.  Onașcu, care mai avea pământ și în altă parte, lăsă moșia primită unui verișor de – al său Chiril, poruncindu – i să – și construiască aici casă și să – și aducă rudele și copii săi.   A îndrăgit Chiril un loc mai înalt, unde erau mai multe izvoare cu apă dulce și – a făcut casă acolo. În jurul lui și – au construit case și rudele sale.

Vremea trecea.   Numărul caselor creștea. Din când în când, Chiril pleca în ospeție  la  Hodja  luîndu – i cu el și pe nepoții săi.   Dar… vremea  trecea,  nepoții  creșteau,  iar bunicului îi era tot mai greu să meargă la Hodja. Deseori nepoții îl rugau pe bunic:

- „Mergem, bunicule, la nenea Hodja să ne jucăm cu nepoții lui.

- Ba, dragii mei! E departe și trebuie să urcăm un deal spre nenea, să trecem prin valea   sub formă de glugă…

- Nu e chiar atât de departe, bunicule, răspundeau nepoții, trecem dealul lui nenea, mergem prin valea sub formă de glugă și ajungem la nenea Hodja… Au trecut vremuri. Stăpânul pământului de aici, Onașcu, și – a ocupat locul în rândul celor  drepți.  Iar  pe  pământul  dăruit de  Ștefan  cel  Mare a mai apărut un sat moldovean numit  în  cinstea  spătarului  Onașcu  –  Onișcani. Numele spătarului Hidju a dat denumire satului  Hoginești.  Începutul  satului Onișcani este acolo unde Chiril și-a construit casă și se numește Chirloaia, iar dealul și valea ce despart satul Onișcani de satul Hoginești se numesc: Dealul Nenei și Valea Gligăi.

Legenda comorii din satul Onișcani[modificare | modificare sursă]

În satul Onișcani din raionul Călărași, Republica Moldova este o legendă. Lângă sat sau în apropierea satului, nu știu sigur, este un deal. În acest deal, se spune, e ascunsă o comoară. Tot ce ziua e săpat, noaptea se pune la loc. Așa zic bătrânii satului.

Legendă aflată de o colegă originară din acest sat, legenda i-a spus-o bunica.