Oedip rege

Informații generale
Oedip rege
Actorul Louis Bouwmeester într-o producție olandeză a piesei Oedip rege, circa 1896
Autor	Sofocle
Gen	Tragedie
Din seria	Oedip rege Oedip la Colonos Antigona
Ediția originală
Titlu original	Οἰδίπους Τύραννος
Limbă originală	Greaca veche
Prima reprezentație	c. 429 Î.Hr. Teatrul lui Dionisos, Atena
Țara premierei	Atena antică
Produs derivat	Oedipus[][[Oedipus (tragedy by Seneca)\|]] Oedipus rex[] Oedip König Oedipus[] König Oedipus[] Edipo Re[] Oedipus Rex[] Edipo re[] Oedipus the King[] L'Origine du monde[*]
Personaje
Oedip Preot Creon Tiresias Iocasta Mesager Păstor Al doilea mesager Antigona și Ismene, fiicele lui Oedip
Modifică date / text

Oedip rege (Greaca veche:Οἰδίπους Τύραννος, Oidipous Tyrannos) este o tragedie scrisă de Sofocle, considerată una din cele mai bune piese de teatru ale Antichității.^[1]^[2] A fost jucată pentru prima dată pe la aproximativ 429 î.Hr.. Firul narativ al piesei este continuat în tragediile Oedip la Colonos și Antigona.

Personaje[modificare | modificare sursă]

Oedip, regele Tebei
Iocasta, mama lui Oedip și regina Tebei
Creon, fratele Iocastei
Tiresias, prorocul orb
Preotul lui Zeus
Vestitorul
Slujitorul lui Laios
Păstorul bătrân
Corifeul
Corul, alcătuit din bătrâni tebani

Sumar[modificare | modificare sursă]

Tragedia „Oedip rege” începe cu freamătul cetății Teba, care se afla în fața unui chin: plantele, animalele și femeile erau sterile, iar ciuma făcea nenumărate victime. Tebanii vin să ceară ajutorul lui Oedip, regele Tebei, care îi scăpase și de Sfinx, răspunzând corect la ghicitoarea acestuia. Creon, cumnatul lui Oedip, este trimis la oracol să afle de ce s-a abătut această nenorocire asupra Tebei. Oracolul motivează prin faptul că moartea lui Laios, predecesorul lui Oedip, nu a fost ispășită. În scopul de a afla cine l-a omorât pe Laios, Oedip cere să fie întrebat Tiresias, bătrânul profet orb. Tiresias îi spune lui Oedip că el este ucigașul lui Laios. Crezând că Tiresias și Creon au complotat împotriva lui, Oedip se ceartă cu ei. Soția sa, Iocasta, alături de care are patru copii, doi băieți - Eteocles și Polynikes - și două fete, Antigona și Ismena, îl liniștește spunându-i că lui Laios i s-a prezis că va fi ucis de propriul fiu, pe care l-au dat spre adopție în alt ținut pentru a evita această tragedie. În acel moment, Oedip își amintește motivul pentru care a venit în Teba: acela de a se îndepărta de familie ca să nu-și omoare tatăl, după cum i-a fost zis la naștere. La o răscruce, Oedip are un conflict cu un grup de tâlhari, astfel ucigându-și tatăl, deghizat să nu fie recunoscut ca rege. Oedip suferă o cadere nervoasă, scoțându-și ochii, considerând că aceștia sunt cei din cauza cărora nu a văzut adevărul.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

^ Don Nardo, Greek and Roman Mythology, p 205.
^ Thomas Wolfe, Arlyn Bruccoli, Matthew Joseph Bruccoli, O Lost: A Story of the Buried Life, p 460.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Oedip rege

Oedipus Tyrannus at Perseus Digital Library
Aristotle's Poetics: Notes on Sophocles' Oedipus Arhivat în 30 septembrie 2018, la Wayback Machine., cached version of the original
Background on Drama, Generally, and Applications to Sophocles' Play
Study Guide for Sophocles' Oedipus the King
Full text English translation of Oedipus the King by Ian Johnston, in verse Arhivat în 19 iulie 2011, la Wayback Machine.
Oedipus the King Book Notes Arhivat în 16 septembrie 2008, la Wayback Machine. from Literapedia

[1] Don Nardo, Greek and Roman Mythology, p 205.

[2] Thomas Wolfe, Arlyn Bruccoli, Matthew Joseph Bruccoli, O Lost: A Story of the Buried Life, p 460.

[1]

[2]