Observatorul din Viena

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Observatorul din Viena
Vedere aeriană

Observatorul din Viena (în germană Universitätssternwarte Wien) este cea mai mare clădire din lume cu destinația de observator astronomic, edificiu inaugurat în anul 1883. În perioada Belle Époque a fost cel mai performant observator din lume. Totodată constituia kilometrul zero al Imperiului Austro-Ungar. Clădirea a fost proiectată de arhitecții Ferdinand Fellner și Hermann Helmer.[1]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Primul observator a fost construit în 1753-1754 de către iezuiții de la Universitatea din Viena. Inițiatorul observatorului a fost profesorul Maximilian Hell, care anterior predase astronomia la Cluj, unde inițiase de asemenea un observator. La începutul secolului al XIX-lea Joseph Johann Littrow a decis mutarea observatorului de pe acoperișul fostului colegiu iezuit în afara orașului.

Între 1874 și 1879 a fost construită clădirea actualului observator, care a fost inaugurată de împăratul Franz Joseph în anul 1883. Cupola principală adăpostește o lunetă cu diametrul de 68 cm și cu o distanță focală de 10,5 m. În acea epocă era cea mai mare lunetă astronomică din lume.

Muzeul observatorului astronomic din Viena poartă numele primului director al observatorului, profesorul Maximilian Hell.

Directori[modificare | modificare sursă]

  • Karl Rakos, 1979–1981
  • Werner Tscharnuter, 1981–1984
  • Michel Breger, 1984–1986
  • Paul Jackson, 1986–1994
  • Michel Breger, 1994–2005
  • Gerhard Hensler, 2006–2009
  • Franz Kerschbaum, 2009-2011
  • Manuel Güdel, 2011–2012
  • João Alves, 2012–2013
  • Bodo Ziegler, din 2013

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Turm in Backstein-Architektur 1878 vollendet (PDF; 1,0 MB), Centralblatt der Bauverwaltung, 23 iunie 1883, p. 222, accesat pe 25 ianuarie 2016.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • de Jürgen Hamel, Isolde Müller und Thomas Posch (Hrsg.): Die Geschichte der Universitätssternwarte Wien. Dargestellt anhand ihrer historischen Instrumente und eines Typoskripts von Johann Steinmayr. Harri Deutsch Verlag, Frankfurt am Main 2010, ISBN 978-3-8171-1865-6 (Acta Historica Astronomiae 38).
  • de Franz Kerschbaum, Thomas Posch: Der historische Buchbestand der Universitätssternwarte Wien. Teil 1: 15. bis 17. Jahrhundert. Peter Lang Publishing Group, Frankfurt am Main u. a. 2005, ISBN 3-631-52890-6.
  • de Karin Lackner, Isolde Müller, Franz Kerschbaum, Roland Ottensamer, Thomas Posch: Der historische Buchbestand der Universitätssternwarte Wien. Teil 2: 18. Jahrhundert. Peter Lang Publishing Group, Frankfurt am Main u. a. 2006, ISBN 3-631-53868-5.
  • de Peter Müller: Sternwarten in Bildern. Architektur und Geschichte der Sternwarten von den Anfängen bis ca. 1950. Springer-Verlag, Berlin u. a. 1992, ISBN 3-540-52771-0.
  • de Volker Witt: Die Universitätssternwarte in Wien. In: Sterne und Weltraum. Jg. 45, Heft 2, 2006, ISSN 0039-1263, S. 76–80.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Observatorul din Viena

Vezi și[modificare | modificare sursă]