Nodira

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nodira
Date personale
Născută1792[1][2] Modificați la Wikidata
Andijan, Uzbekistan Modificați la Wikidata
Decedată1842 (50 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Kokand, Hanatul Kokand, URSS Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiomor Modificați la Wikidata
Căsătorită cuMuhammad Umar Khan[*][[Muhammad Umar Khan (Khan of Kokand from 1810-1822)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiMuhammad Ali Khan[*][[Muhammad Ali Khan (Khan of Kokand from 1822–1842)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Hanatul Kokand Modificați la Wikidata
Ocupațiepoetă
personalitate publică[*]
scriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba uzbecă
limba tadjikă Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară

Mohlaroyim (în uzbecă Mohlaroyim, Моҳларойим; n. 1792, Andijan, Uzbekistan – d. 1842, Kokand, Hanatul Kokand, URSS), cunoscută cel mai mult sub pseudonimul Nodira, a fost o poetă și femeie de stat uzbecă.[3] Din 1822, ea a fost regentă a Hanatului Kokand în timpul minorității fiului ei, Muhammad Ali Han.

Nodira este în general considerat unul dintre cei mai remarcabili poeți uzbeci.[4] Ea a scris poezie în limba uzbecă și persană. Nodira a folosit și alte pseudonime, cum ar fi Komila și Maknuna.[5] Multe dintre diwanele ei au supraviețuit și constau în peste 10.000 de versuri.[6]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Nodira a fost soția lui Muhammad Umar Han⁠(d), care a condus Hanatul Kokand din cca. 1810 până la moartea sa în 1822.[7] După moartea soțului ei, Nodira a devenit conducătoarea de facto a Hanatului Kokand, deoarece fiul ei Muhammad Ali Han⁠(d) era doar un adolescent când a fost încoronat han; ea a continuat să fie regent și consilier al lui pe tot parcursul domniei sale. Ea a fost, de asemenea, o scriitoare care a scris poezie atât în limba uzbecă, cât și în persană. Opera ei a constat în peste 10.000 de Hemistich⁠(d) (versete).[8]

În ciuda încercărilor sale de a insufla fiului ei valori ceva mai liberale din punct de vedere social, Madali a ajuns să aibă politici expansioniste care au dus la un război cu rivalul său, Emiratul Buhara. Poezia ei a fost respinsă de ulama și a fost considerată „nepotrivită”, scrierile ei atingând adesea subiecte tabu și deplângând femeile care sufereau în Asia Centrală în acea perioadă de timp.[5][9]

Ea a fost spânzurată la ordinul emirului Nasrullah Han⁠(d) din Buhara în aprilie 1842 împreună cu fiii ei în timpul războaielor dintre Kokand și Buhara. S-a afirmat că Nasrullah era furios deoarece ea a refuzat să se căsătorească cu el.[5][10][11]

Moștenire[modificare | modificare sursă]

La mult timp după moartea ei, în 1842, Nodira a fost promovată în epoca sovietică ca o eroină națională a RSS Uzbecă și s-a bucurat de un statut similar altor femei ucise, cum ar fi Nurkhon Yuldasheva. În ochii publicului, ea este o martiră și o eroină națională. La 200 de ani de la nașterea sa, primul timbru poștal național al Uzbekistanului proaspăt independent a prezentat portretul ei.[12][13]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Nodira, Open Library, accesat în  
  2. ^ a b c d Nodira, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în  
  3. ^ Qodirova, Mahbuba (). „Nodira” [National Encycolopedia of Uzbekistan]. Oʻzbekiston milliy ensiklopediyasi (în uzbecă). Toshkent. 
  4. ^ „Uzbek Literature”. Encyclopædia Britannica. Accesat în . 
  5. ^ a b c Qodirova, Mahbuba. „Nodira (1792-1842)”. Ziyouz (în uzbecă). Accesat în . 
  6. ^ „Nodira – Komila (1792-1842)”. 
  7. ^ „Nodira”. Ensiklopedik lugʻat (în uzbecă). 2. Toshkent: Oʻzbek sovet ensiklopediyasi. . p. 20. 5-89890-018-7. 
  8. ^ „Nodira – Komila (1792-1842)”. 
  9. ^ Hanks, Reuel R. (). Central Asia: A Global Studies Handbook (în engleză). ABC-CLIO. pp. 138. ISBN 9781851096565. 
  10. ^ Rahul, Ram (). March of Central Asia (în engleză). Indus Publishing. p. 140. ISBN 9788173871092. 
  11. ^ „Nodira Beg”. eurasia.travel (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Grandpoohbah's Blog: Nodira Mohlaroyim”. Accesat în . 
  13. ^ Smith, Graham (). Nation-building in the Post-Soviet Borderlands: The Politics of National Identities (în engleză). Cambridge University Press. ISBN 9780521599689.