Noșlac, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Noșlac
—  Sat  —
Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"
Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"
Noșlac se află în România
Noșlac
Noșlac
Noșlac (România)
Localizarea satului pe harta României
Noșlac se află în Județul Alba
Noșlac
Noșlac
Noșlac (Județul Alba)
Localizarea satului pe harta județului Alba
Coordonate: Coordonate: 46°24′20″N 23°55′51″E / 46.40556°N 23.93083°E / 46.40556; 23.9308346°24′20″N 23°55′51″E / 46.40556°N 23.93083°E / 46.40556; 23.93083

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Alba county CoA.png Alba
Comună Noșlac

SIRUTA 6057
Atestare 1288

Populație (2011)
 - Total 749 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 517515
Prefix telefonic +40 x58 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Noșlac pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Noșlac pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Noșlac (în maghiară Marosnagylak, în germană Großhaus) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Noșlac este situată în lunca și pe terasele de pe stânga Văii Mureșului, în zona de contact cu Podișul Târnavelor.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul așezării au fost descoperite între 1963-1970 vestigiile unor așezări omenești din Neolitic (Cultura Petrești – sf. mileniului III î.C.), din Epoca Bronzului (Cultura Wietenberg – sec. XVI-XIII î.C.), precum și urmele unei așezări rurale romane datând din sec. II-III d.C. în care s-au găsit vase de ceramică dacice și romane.

În arealul satului Noșlac, menționat documentar, prima oară, în 1288, a fost identificată o necropolă din sec. IV-VII și urme de locuire în bordeie, în care s-au găsit vase din ceramică daco-romane (fructiere, urne funerare etc.), fibule, aplice de tip avar etc.

Familia Rațiu de Noșlac, nobili români transilvăneni, își are originile în această localitate, existența familiei fiind atestată de la sfârșitul sec. XIII-începutul sec. XIV.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 140) localitatea apare sub numele de „Nagy Lák”.

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.204 locuitori, dintre care 772 români, 385 maghiari, 39 țigani, 7 evrei și 1 armean.[2]

Sub aspect confesional, populația era alcătuită în 1930 din 753 greco-catolici, 347 reformați, 34 baptiști, 31 romano-catolici, 30 ortodocși, 7 mozaici și 2 unitarieni.[3]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Situri arheologice (cultura "Petrești", mileniul III î.C. și cultura "Wietenberg" sec. XVI-XIII î.C.).
  • Mică așezare romană (sec. II-III).
  • Necropolă, cu inventar (sec. IV-VII).

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Ambele biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Alba[5] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Familia Rațiu își are obârșia în această localitate. Amintit în anale istorice este Thomas de Nagylak, la 1396. Numele de familie (Rațiu) a derivat ulterior de la porecla dată familiei de către vecini (Racz sau Ratz).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 4.
  3. ^ Idem, pag. 523.
  4. ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 155. ISBN 3-8083-2019-2
  5. ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_AB.pdf

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]