Nicolae Borzea
| Nicolae Borzea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 23 aprilie 1856 Viștea de Jos, comitatul Făgăraș, Regatul Ungariei |
| Decedat | 11 iunie 1936 Făgăraș, Regatul României |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | protopop |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Nicolae Borzea (n. 23 aprilie 1856, Viștea de Jos, comitatul Făgăraș, Regatul Ungariei – d. 11 iunie 1936, Făgăraș, Regatul României) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918 [1].
Biografie[modificare | modificare sursă]
Obține bacalaureatul la Brașov și urmează pentru un an Dreptul la Cluj, după care își începe studiile teologice la Academia Teologică din Sibiu.[1]
A funcționat ca învățător în Săliște și Boița, dejuțul Sibiu, în 1886 intră în funcție ca paroh în Viștea de Jos, iar din 1905 intră ca paroh și protopop în Făgăraș, funcție pe care o păstrează până la data morții. A decedat în 11 iunie 1936, în Făgăraș.[1]
Activitatea politică[modificare | modificare sursă]
Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a fost delegat al Protopopiatului Făgăraș și al Reuniunii Femeilor din Făgăraș. După 1918, a ocupat funcția de secretar al Parlamentului României [2].
Publicații[modificare | modificare sursă]
În 1925 a publicat în Făgăraș lucrarea Organizarea românilor olteni în orașul Făgăraș din Țara Voievozilor Români la 11 nov. 1918, în care face referire la organizarea C.N.R. și a Gărzii Române din oraș, în perioada pregătirii Marii Uniri.[2]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918, Mărturii ale participanților. Ioachim Crăciun: Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, vol. I, Editura Academiei Române, București, p. 60.
- ^ a b Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7, p. 133
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II).
- Ioan I. Șerban, Nicolae Josan (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Alba Iulia, Editura Altip, 2003.
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- 1 decembrie 1918, Marea Unire de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații