Nicolae Bădescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Nicolae Bădescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat1991 (78 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicPartidul Comunist Român  Modificați la Wikidata
Coat of arms of PCR (alternative version).svg Membru supleant al C.C. al P.C.R.

Nicolae Bădescu (n. , București, România – d. 1991)[1] a fost un demnitar comunist.

Biiografie[modificare | modificare sursă]

Nicolae Bădescu a absolvit liceul Gheorghe Lazăr și Institutul de Arhitectură București. Nicolae Bădescu a devenit membru al PCR în 1942. Nicolae Bădescu a fost secretar de celulă și membru al Comitetului sectorului ministere (din mart. 1945); asistent la Facultatea de Arhitectură (din 1946); director general în Ministerul Construcțiilor și Lucrărilor Publice (din 1947); director adjunct și consilier la Institutul de Proiectări din Ministerul Construcțiilor (din 1949); președinte al Comitetului de Stat pentru Construcții de pe lângă Consiliul de Miniștri (29 mart. 1952); președinte al Comitetului de Stat pentru Arhitecturã și Construcții (24 ian. 1953–3 mart. 1955); decan al Facultății de Arhitectură; membru al Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei; adjunct al ministrului Construcțiilor (din mart. 1957, în febr. 1958); vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Economie și Administrația Locală (din 21 oct. 1969).

Nicolae Bădescu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1947 - 1975. Nicolae Bădescu a fost decorat cu următoarele distincții:

Decorații[modificare | modificare sursă]

  • „Medalia Muncii“ (1949);
  • Medalia: „A 25-a aniversare a Republicii Populare Române“ (1952);
  • Medalia „A 10-a aniversare de la înființarea primelor unități ale armatei populare române“ (1953);
  • Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist“ (1954);
  • „Ordinul Muncii“ clasa a III-a (1954), clasa I (1962);
  • Ordinul „23 August“ clasa a IV-a (1959), clasa a II-a (1971);
  • RO Ordinul Steaua Republicii Populare Romane (1948) Cl.2.jpg Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a II-a (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[2]
  • Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a II-a (1966);
  • Premiul I pentru proiectul arhitectonic al Aerogării Bãneasa;
  • Premiul de Stat clasa I.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Florica Dobre (coordonator): Consiliul Național pentru Studiera Arhivelor Securității. Membrii C.C. al P.C.R. 1945–1989. Dicționar. Editura Enciclopedică, București 2004, ISBN: 973-45–0486–X, S. 61 (PDF; 12,1 MB).

Vezi și[modificare | modificare sursă]