Nicolae Bretan
| Nicolae Bretan | |
 Nicolae Bretan Portret apărut pe coperta discului LP "Cântece", editat de Electrecord | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Năsăud, Austro-Ungaria |
| Decedat | (81 de ani)[1][2] Cluj, România |
| Copii | Bretán Endre[*] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | dirijor cântăreț de operă compozitor critic muzical[*] |
| Limbi vorbite | limba germană[3] limba maghiară[3] limba română[3] |
| Studii | Academia de muzică Franz Liszt din Budapesta[*] |
| Gen muzical | operă |
| Tipul de voce | Bariton |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | Golem[*] |
Modifică date / text  | |
Nicolae Bretan (n. 25 martie 1887, Năsăud - d. 1 decembrie 1968, Cluj) a fost un compozitor, bariton și regizor de operă român.[4] Este revendicat și de maghiari sub numele de „Bretán Miklós“[5] pentru că și-a petrecut o parte din viață în Ungaria[6].
Nicolae Bretan era român greco-catolic și s-a însurat cu Nora Osvát, o unguroaică-evreică. Peste ani, 13 persoane din familia soției sale au murit în lagărul de concentrare Auschwitz.[7] Datorită afinității sale interetnice maghiaro-germano-iudaice a fost persecutat întreaga viață, atât în Ungaria (unde a trăit în perioada celui de-al Doilea Război Mondial), cât și în România postbelică. S-a considerat toată viața mai degrabă transilvănean, decât membru al unei etnii sau al alteia.
Prin grija fiicei lui, Judit Bretan, o seamă din lucrările pe care le-a compus au fost publicate în ultimii ani pe discuri compacte apărute la casa de discuri "Nimbus Records".
Biografie[modificare | modificare sursă]
Nicolae Bretan a studiat la Conservatorul din Cluj (1906-1908), la Academia de Muzică din Viena (1909) și la Magyar Királyi Zeneakadémia din Budapesta (1912), după care s-a afirmat ca prim-bariton al Operei din Bratislava. În 1916 și-a luat și licența la Facultatea de Filologie din Cluj. A fost regizor la Opera Maghiară din Cluj și director al Operei Române din Cluj, după revenirea acesteia din refugiul de la Timișoara.[8]
Compoziții[modificare | modificare sursă]
A compus 230 de cântece pe versuri de poeți români, maghiari și germani, cinci opere, poemul vocal simfonic „Luceafărul” și a compus, de asemenea, numeroase lucrări religioase și un requiem pentru doi soliști (sau cor) și orgă.[9]
Dintre operele sale patru au fost opere într-un act: "Golem", care a avut premiera în Elveția, în 1990, "Arald", "Eroii de la Rovine" și o operă în trei acte: "Horia".[10]
- Luceafărul (1921)
- Golem (1924), cu titlul complet „Golem Lasadasa“ (Răzvrătirea Golemului)
- Scrisoarea a III-a (1934)
- Eroii de la Rovine (1935)
- Horia (1937)
- Arald (1939)
In memoriam[modificare | modificare sursă]
În anul 2010, în Cluj-Napoca au fost inaugurate 2 busturi ale compozitorului. Unul în fața clădirii în care funcționează Opera Română din Cluj, purtând o plăcuță explicativă cu numele Nicolae Bretan și altul în fața clădirii în care funcționează Opera Maghiară din Cluj, purtând o plăcuță explicativă cu numele Bretán Miklós.[11]
În noiembrie 2011, la Liceul de Muzică “Tudor Jarda” din Bistrița a fost dezvelit bustul din bronz al compozitorului Nicolae Bretan, realizat de artista Ana Rus din București, la inițiativa fiicei marelui muzician.[12][13]
În octombrie 2013, un alt bust al lui Nicolae Bretan, tot operă a sculptoriței Ana Rus, a fost dezvelit pe aleea centrală din Parcul „Simion Bărnuțiu” din Cluj, fiind donat orașului de fiica sa, Judit Bretan Le Bovit.[8]
Un alt bust al lui Nicolae Bretan se află în Piața Iuliu Maniu din Alba Iulia, alături de cel al lui Lucian Blaga.
O statuie a lui Nicolae Bretan se află în București, pe strada Mihaela Ruxandra Marcu din cartierul Drumul Taberei, în fața Școlii Gimnaziale Orizont.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Nicolae Bretan, SNAC, accesat în
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Primăria va dezveli bustul lui Nicolae Bretan la Cluj-Napoca
- ^ Cum se construiește o superioritate culturală și politică?
- ^ „Alba Iulia: Compozitorul Nicolae Bretan cântă românește din Parcul Lucian Blaga”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ O viață frământată, un destin neobișnuit: Compozitorul Nicolae Bretan
- ^ a b bustului compozitorului clujean Nicolae Bretan
- ^ „Premieră muzicală absolută în Catedrala Sf. Iosif”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Nicolae Bretan - Artist Biography by Anne Feeney
- ^ Ardeleanul cu busturi în două limbi: Nicolae Bretan/Bretán Miklós
- ^ Bustul compozitorului Nicolae Bretan, la Liceul de Muzică
- ^ Bust "Nicolae Bretan" la Liceul de Muzică
Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Hartmut Gagelmann, Nicolae Bretan: His Life His Music, 309 pagini, editat de Nicolae Bretan Music Foundation, 2000, ISBN: 978-1576470213
- Judit Bretan, Uraganul. O viață pentru Nicolae Bretan. Mărturie în fragmente, 500 pagini, Editura Casa Cărții de Știință, 2013, ISBN: 973-686-17-0389-0
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- [1]Cleopatru Lorințiu despre compozitorul Nicolae Bretan.Interviu cu Edith Bretan Le Bovit,fiica compozitorului
