Sari la conținut

Ngugi wa Thiong'o

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ngugi wa Thiong'o

Ngũgĩ wa Thiong'o
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Kamirithu⁠(d), Provincia Centrală, Colonia Kenya[5] Modificați la Wikidata
Decedat (87 de ani)[6] Modificați la Wikidata
Buford⁠(d), Georgia, SUA Modificați la Wikidata
Număr de copii9 Modificați la Wikidata
CopiiMũkoma wa Ngũgĩ[*]​
Wanjikũ wa Ngũgĩ[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Kenya Modificați la Wikidata
Ocupațiedramaturg
romancier
eseist
profesor universitar
filozof
scriitor Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiStatele Unite ale Americii[7] Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteengleză[8]
Kikikuyu[*][[Kikikuyu (Bantu language in Kenya)|​]]
swahili[7] Modificați la Wikidata
Limbiengleză
Kikikuyu[*][[Kikikuyu (Bantu language in Kenya)|​]]  Modificați la Wikidata
PatronajUniversitatea din Nairobi[*]​
Universitatea New York
Universidad de California en Irvine[*][[Universidad de California en Irvine (public research university in Irvine, California, United States)|​]]
Universitatea Northwestern
Universitatea Yale
Universitatea New York  Modificați la Wikidata
Note
PremiiEhrendoktor der Universität Bayreuth[*][[Ehrendoktor der Universität Bayreuth |​]]
Premio Lotus de literatura[*][[Premio Lotus de literatura (international literary award for African and Asian authors by the Afro-Asian Writers' Association, sponsored by the Soviet Union (1969–1988, 2019–))|​]]
Premio Nonino[*][[Premio Nonino (Italian literary award)|​]]
honorary doctor of the University of Auckland[*][[honorary doctor of the University of Auckland (award in New Zealand)|​]]
Grand Prix des mécènes[*]​[9]
Premiul internațional al Cataloniei[*]​  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ngũgĩ wa Thiong'o (n. , Kamirithu⁠(d), Provincia Centrală, Colonia Kenya – d. , Buford⁠(d), Georgia, SUA) a fost un scriitor kenyan.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Romancier, dramaturg, eseist și critic, Ngũgĩ s-a născut în Kamirithu, Kenya. Familia sa a fost prinsă în revolta Mau Mau din anii 1950, în timpul căreia mama sa a fost torturată.

În 1964, Ngũgĩ a câștigat o bursă la Universitatea Leeds din nordul Angliei, unde a scris Râul care ne desparte, roman despre revolta Mau Mau, care face parte din programa școlară în Kenya. În 1967 a renunțat la creștinism, la limba engleză și la numele de botez, James, preferând să scrie în gikuyu sau swahili. Mai târziu a devenit renumit deoarece a creat un nou tip de teatru care, datorită folosirii ample a improvizației și interacțiunii cu publicul, era mai accesibil spectatorilor din clasele de jos.

În 1977 a fost închis în Kenya un an din cauza mesajului politic al piesei sale Mă însor când vreau eu, apoi a fugit în SUA. În țara sa adoptivă predă la Universitatea Yale și la Universitatea din California, fiind considerat un posibil laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.[10]

După lungul exil, s-a întors în 2004 în Kenya cu soția sa pentru a promova Mũrogi wa Kagogo (Wizard of the Crow). După câteva săptămâni au fost atacați în propria casă, motivul presupunându-se a fi unul politic.[11]

Opera

[modificare | modificare sursă]
  • The Black Hermit, 1963 (piesă de teatru)
  • Weep Not, Child, 1964, Heinemann 1987, Macmillan 2005, ISBN 1-4050-7331-4
  • The River Between, Heinemann 1965, Heinemann 1989, ISBN 0-435-90548-1
  • A Grain of Wheat, 1967 (1992) ISBN 0-14-118699-2
  • This Time Tomorrow (trei piese de teatru), c. 1970
  • Homecoming: Essays on African and Caribbean Literature, Culture, and Politics, Heinemann 1972, ISBN 0-435-18580-2
  • A Meeting in the Dark (1974)
  • Secret Lives, and Other Stories, 1976, Heinemann 1992 ISBN 0-435-90975-4
  • The Trial of Dedan Kimathi (play), 1976, ISBN 0-435-90191-5, African Publishing Group, ISBN 0-949932-45-0 (cu Micere Githae Mugo and Njaka)
  • Ngaahika Ndeenda: Ithaako ria ngerekano (I Will Marry When I Want), 1977 (piesă de teatru; cu Ngugi wa Mirii), Heinemann Educational Books (1980)
  • Petals of Blood, (1977) Penguin 2002, ISBN 0-14-118702-6
  • Caitaani mutharaba-Ini (Devil on the Cross), 1980
  • Writers in Politics: Essays, 1981 ISBN 978-0-85255-541-5 (UK) ISBN 978-0-435-08985-6 (US)
  • Education for a National Culture, 1981
  • Detained: A Writer's Prison Diary, 1981
  • Devil on the Cross (English translation of Caitaani mutharaba-Ini), Heinemann, 1982, ISBN 0-435-90200-8
  • Barrel of a Pen: Resistance to Repression in Neo-Colonial Kenya, 1983
  • Decolonising the Mind: The Politics of Language in African Literature, 1986 ISBN 978-0-85255-501-9 (UK) ISBN 978-0-435-08016-7 (US)
  • Mother, Sing For Me, 1986
  • Writing against Neo-Colonialism, 1986
  • Njamba Nene and the Flying Bus (Njamba Nene na Mbaathi i Mathagu), 1986 (literatură pentru copii)
  • Matigari ma Njiruungi, 1986
  • Njamba Nene and the Cruel Chief (Njamba Nene na Chibu King'ang'i), 1988 (literatură pentru copii)
  • Matigari, (translated into English by Wangui wa Goro), Heinemann 1989, Africa World Press 1994, ISBN 0-435-90546-5
  • Njamba Nene's Pistol (Bathitoora ya Njamba Nene), (children's book), 1990, Africa World Press, ISBN 0-86543-081-0
  • Moving the Centre: The Struggle for Cultural Freedom, Heinemann, 1993, ISBN 978-0-435-08079-2 (US) ISBN 978-0-85255-530-9 (UK)
  • Penpoints, Gunpoints and Dreams: The Performance of Literature and Power in Post-Colonial Africa, (The Clarendon Lectures in English Literature 1996), Oxford University Press, 1998. ISBN 0-19-818390-9
  • Mũrogi wa Kagogo (Wizard of the Crow), 2004, East African Educational Publishers, ISBN 9966-25-162-6
  • Wizard of the Crow, 2006, Secker, ISBN 1-84655-034-3
  • Something Torn and New: An African Renaissance, Basic Civitas Books, 2009, ISBN 978-0-465-00946-6 [12]
  • Dreams in a Time of War: a Childhood Memoir, Harvill Secker, 2010, ISBN 978-1-84655-377-6

Premii și distincții

[modificare | modificare sursă]
  • 1967 Premiul Jomo Kenyatta (premiul de stat kenyan pentru literatură)
  • 1973 Lotus Prize for Literature[13]
  • 2009 Nominalizare la Man Booker International Prize[necesită citare]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Andrew Bell. „Ngugi wa Thiong'o” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Enciclopedia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
  2. ↑ „Ngũgĩ wa Thiong'o” (în engleză). Internet Speculative Fiction Database. Wikidata Q2629164. Accesat în .
  3. ↑ „Ngugi wa Thiong'o” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227.
  4. ↑ „Ngugi wa Thiong'o” (în franceză). Babelio[*]. Wikidata Q2877812.
  5. ↑ „Freebase Data Dumps”. Google. Wikidata Q15241312.
  6. ↑ „Le Kényan Ngugi wa Thiong'o, figure majeure de la littérature africaine, est mort”. Le Monde. Arhivat din original la . Accesat în .
  7. 1 2 „Ngugi wa Thiong'o”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  8. ↑ „Ngugi wa Thiong'o”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  9. ↑ https://www.actualitte.com/article/culture-arts-lettres/ngugi-wa-thiong-o-laureat-du-grand-prix-des-mecenes/94390. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ↑ Cleary, Helen (). Scriitori: viață și operă. Litera. p. 347.
  11. ↑ „Ngugi wa Thiong'o | Biography, Books, & Facts | Britannica” (în engleză). www.britannica.com. . Accesat în .
  12. ↑ Daily Nation, Lifestyle Magazine, 13 June 2009: Queries over Ngugi’s appeal to save African languages, culture
  13. ↑ Rollyson, Carl Edmund; Magill, Frank Northen (iunie 2003). Critical Survey of Drama: Jane Martin - Lennox Robinson. Salem Press. p. 2466. ISBN 978-1-58765-107-6. Accesat în .
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ngugi_wa_Thiong%27o&oldid=17004425