Nepos, Bistrița-Năsăud
| Nepos | |
| Vărarea maghiară Várorja germană Werare | |
| — sat — | |
Clădirea în care a lucrat, ca ajutor de notar, în anul 1909, scriitorul Liviu Rebreanu | |
| Poziția geografică | |
| Coordonate: 47°16′38″N 24°31′59″E / 47.27722°N 24.53306°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| Comună | Feldru |
| SIRUTA | 33266 |
| Atestare | [1] |
| Altitudine | 360 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.969 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 427081 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Nepos, colocvial Vărarea, (maghiară Várorja, germană Werare) este un sat în comuna Feldru din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.
Așezare geografică
[modificare | modificare sursă]Localitatea este situată pe malul stâng al râului Someșul Mare, la o distanță de 11 km de orașul Năsăud[2].
Atestare documentară
[modificare | modificare sursă]Prima mențiune documentară este din anul 1604. În 1715 localitatea este atestată documentar cu denumirea Váralyu, iar în 1800 este consemnată în documente Vorájia[3].
Istoric
[modificare | modificare sursă]Satul s-a numit mia demult Vărarea (până la vizita în zonă a împăratului austriac Iosif al II-lea). Cu ocazia vizitei în vechea Țară a Năsăudului, uimit fiind de primirea făcută de către localnici, împăratul a exclamat în fața mulțimii adunate cu această ocazie: "Salve sis tu parve Romuli nepos!" ("Vă salut, mici nepoți ai lui Romei !"). în amintirea acestui dicton, autoritățile de atunci au schimbat numele unor localități din zonă, precum Salva, Romuli, Parva și Nepos.
"Cu ocaziunea uneia din călătoriile sale în Ardeal, împăratul Iosif al II-lea (1773, 1783 și 1786) încredințându-se că Românii sunt latini a exclamat: Salve parve Romuli nepos— adică <<Vă salut sărmani nepoți ai Romei>> exclamațiune pe care marele filoromân maiorul Cosimelli a eternizat-o, numind satul Lunca Vinului: Parva;satul Vărarea: Nepos; Strâmba: Romuli; iar satul Salva, de lângă Năsăud, cu acest nume existând încă din vechime".[4]
Personalități
[modificare | modificare sursă]Ofițerul Antonio Cosimelli, născut la Roma, pe la 1762 era căpitan în Regimentul al II-lea român de graniță de la Năsăud. A rămas în amintirea grănicerilor ca un mare binefăcător al populației române din regiune. În 1785 a ieșit la pensie cu grad de vice-colonel. A fost însărcinat cu cercetarea și delimitarea teritoriilor satelor grănicerești față de acelea care aparțineau autonomiei săsești din vidicul Bistriței. A scris la 1768 un volum de poezii "Poemation de secunda legione valachica", în limba latină, în care printre altele face fine observații asupra temperamentului și obiceiurile românilor năsăudeni.[4]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ https://romaniadategeografice.net/unitati-admin-teritoriale/judete/judete-b/bistrita-nasaud/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://distanta.ro/47.278281,24.533009/nasaud
- ↑ Nepos | ERDÉLY, BÁNSÁG ÉS PARTIUM TÖRTÉNETI ÉS KÖZIGAZGATÁSI HELYSÉGNÉVTÁRA | Kézikönyvtár (în maghiară), www.arcanum.com
- 1 2 Iuliu Moisil, Biografia lui Anton Cosimelli, în "Arhiva Someșană", nr. 25, Năsăud, oct. 1938-mart. 1939, p.450.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Nepos la Wikimedia Commons- Biserica Buna Vestire
- Biserica baptistă
- Biserica penticostală
Imagini
[modificare | modificare sursă]- Nepos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
- Someșul Mare la Nepos
- Școala
- Monumentul eroilor din Primul Război Mondial
- Biserica cu hramul „Buna Vestire” (1897)
- Turnul bisericii
- Monumentul ridicat în amintirea luptătorilor anticomuniști uciși de trupele de securitate
- Biserica cu hramul „Buna Vestire” (1897)
- Troița
- Someșul Mare la Nepos