Mușchiul supinator

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mușchiul supinator

Mușchiul supinator (Musculus supinator) sau mușchiul supinator scurt (Musculus supinator radii brevis) este un mușchi scurt și gros, de forma unei plăci romboidale subțiri, care se găsește pe marginea laterală a părții superioare a antebrațului. Este un mușchi profund din grupul lateral de mușchi ai antebrațului.

Inserții[modificare | modificare sursă]

Majoritatea fibrelor își au originea pe o suprafață rugoasă de sub incizura radială a ulnei (Incisura radialis) de pe sfertul superior al marginii laterale a ulnei și pe creasta mușchiului supinator (Crista musculi supinatoris ulnae); se mai prind însă și pe ligamentul colateral radial al articulației cotului (Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti), pe ligamentul inelar al radiusului (Ligamentum anulare radii) și pe epicondilul lateral al humerusului (Epicondylus lateralis humeri).

De aici fibrele sale musculare coboară oblic și lateral înconjurând posterior treimea superioară a radiusului.

Se insera în treimea superioară a feței laterale și anterioare a radiusului, între ligamentul inelar și inserția mușchiului pronator rotund (Musculus pronator teres).

Raporturi[modificare | modificare sursă]

În ansamblu mușchiul este format din două fascicule suprapuse printre care trece ramura profundă a nervului radial (Ramus profundus nervi radialis).

Mușchiul este situat profund și este acoperit de cei doi extensori radiali ai carpului (mușchiul lung extensor radial al carpului și mușchiul scurt extensor radial al carpului), precum și de mușchiul extensor al degetelor, mușchiul extensor al degetului mic, apoi de mușchiul extensor ulnar al carpului.

Fața lui profundă medială acoperă articulația cotului.

Acțiune[modificare | modificare sursă]

Este cel mai puternic și mai constant supinator al antebrațului (rotește antebrațul în afară) și al mâinii.

Inervația[modificare | modificare sursă]

Inervația este asigurată de nervul interosos posterior (Nervus interosseus antebrachii posterior) care este porțiunea terminală a ramurii profunde a nervului radial (neuromer C6-C7).

Vascularizația[modificare | modificare sursă]

Vascularizația este asigurată de artera radială (Arteria radialis), artera interosoasă recurentă (Arteria interossea recurrens), artera interosoasă posterioară (Arteria interossea posterior) și artera recurentă radială (Arteria recurrens radialis).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Papilian, Tratat elementar de anatomie descriptivă și topografică (cu aplicațiuni medico-chirurgicale), Ediția III-a, Vol. I. Generalități, osteologie, artrologie, miologie. Sibiu, editura "Dacia Traiana" S. A. 1942
  • Victor Papilian, Anatomia omului, Volumul I – Aparatul locomotor, Ediția a XI-a, revizuită integral de prof. univ. dr. Ion Albu, Editura ALL, 2006
  • Z. Iagnov, E. Repciuc, I. G. Russu, Anatomia omului. Aparatul locomotor, Editura Medicală, București, 1962
  • Viorel Ranga, Anatomia omului, vol. 2 - Membrele, Editura CERMA, 2002
  • Mihail Ștefaneț, Anatomia omului. Volumul I, Chișinău, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2007