Mușchiul brahioradial

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Mușchiul brahioradial (în albastru)

Mușchiul brahioradial (Musculus brachioradialis) numit impropriu și lungul supinator sau supinatorul lung este un mușchi lung fusiform așezat pe fața laterală a antebrațului. Este cel mai superficial, cel mai puternic și cel mai lateral mușchi al grupului lateral de mușchi ai antebrațului. Formează marginea laterală a fosei cubitale (Fossa cubitalis).

Inserții[modificare | modificare sursă]

Are originea proximal pe porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului (Crista supraepicondylaris lateralis, care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului (Epicondylus lateralis humeri) și distal de șanțul nervului radial (Sulcus nervi radialis) și de pe septul intermuscular lateral al brațului (Septum intermusculare brachii laterale).

Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală a extremității distale a radiusului, deasupra procesului stiloid al radiusului (Processus styloideus radii).

Raporturi[modificare | modificare sursă]

Lateral este acoperit de piele și fascia antebrahială.

Înapoi are raporturi cu capul lateral (Caput laterale) al mușchiului triceps brahial (Musculus triceps brachii) și mușchiul lung extensor radial al carpului (Musculus extensor carpi radialis longus).

Medial acoperă mușchiul lung extensor radial al carpului (Musculus extensor carpi radialis longus), mușchiul scurt extensor radial al carpului (Musculus extensor carpi radialis brevis), mușchiul rotund pronator (Musculus pronator teres) și radiusul.

Distal, este încrucișat de tendoanele mușchiului lung abductor al policelui (Musculus abductor pollicis longus) și mușchiului extensor scurt al policelui (Musculus extensor pollicis brevis).

La nivelul cotului și brațului, împreună cu tendonul mușchiului biceps brahial (Musculus biceps brachii) delimitează șanțul bicipital lateral (Sulcus bicipitalis lateralis), prin care trec nervul radial (Nervus radialis) și arteră recurentă radială (Arteria recurrens radialis).

La nivelul antebrațului, marginea sa medială (ulnară) este în raport cu ramura superficială a nervului radial (Ramus superficialis nervi radialis), cu artera radială (Arteria radialis) și venele radiale (Venae radiales); mușchiul brahioradial este aici satelitul arterei radiale.

Acțiune[modificare | modificare sursă]

Acțiunea principală a mușchiului este cea de flexor puternic al antebrațului pe braț în articulația cotului.

Este și un pronator, dar numai în cazul când antebrațul se găsește în supinație completă forțată. El devine și supinator, dar numai atunci când antebrațul se găsește în pronație forțată.

Inervația[modificare | modificare sursă]

Inervația este asigurată de ramuri ce provin din nervul radial (neuromer C5—C6).

Vascularizația[modificare | modificare sursă]

Vascularizația este asigurată de artera radială (Arteria radialis), artera colaterală radială (Arteria collateralis radiali), artera recurentă radială (Arteria recurrens radialis).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Papilian, Tratat elementar de anatomie descriptivă și topografică (cu aplicațiuni medico-chirurgicale), Ediția III-a, Vol. I. Generalități, osteologie, artrologie, miologie. Sibiu, editura "Dacia Traiana" S. A. 1942
  • Victor Papilian, Anatomia omului, Volumul I – Aparatul locomotor, Ediția a XI-a, revizuită integral de prof. univ. dr. Ion Albu, Editura ALL, 2006
  • Z. Iagnov, E. Repciuc, I. G. Russu, Anatomia omului. Aparatul locomotor, Editura Medicală, București, 1962
  • Viorel Ranga, Anatomia omului, vol. 2 - Membrele, Editura CERMA, 2002
  • Mihail Ștefaneț, Anatomia omului. Volumul I, Chișinău, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2007