Movila lui Burcel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Movila lui Burcel
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Imagine din rezervație, în fundal se vede Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
Imagine din rezervație, în fundal se vede Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
Harta locului unde se află Movila lui Burcel
Harta locului unde se află Movila lui Burcel
Localizarea rezervației pe harta țării
PozițiaJudețul Vaslui
 România
Cel mai apropiat orașVaslui
Coordonate46°50′44″N 27°48′08″E () / 46.84556°N 27.80222°E[1]
Suprafață12 ha
Înființare1973, declarat în 2000

Movila lui Burcel este o arie naturală de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic), situată în județul Vaslui, pe teritoriul administrativ al comunei Miclești.[2]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în Podișul Central Moldovenesc, în apropierea râului Vaslueț, la o altitudine de 390 de metri în partea nordică a județului Vaslui și cea nord-vestică a satului Miclești. În teritoriul rezervației se află situl istoric Movila lui Burcel, dar și Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena”.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală cu o suprafață de 12 hectare[3] a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și reprezintă o zonă (deal, pajiști) de un deosebit interes botanic, datorită speciilor floristice rare care vegetează în stratul ierbos.

Floră[modificare | modificare sursă]

Zăvăcustă (Astragalus dasyanthus)

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice, printre care: specia de sipică Cephalaria uralensis[5], rușcuță (Adonis x hybrida)[6], rățișoare[7] (Iris pumila), zăvăcustă (Astragalus dasyanthus), hajmă păsărească[8] (Allium flavum), o specie de ai sălbatic (din genul Allium moschatum)[9], didiței[10] (Potentilla montana), târtan (Crambe tataria), buruiana talanului (Adonis volgensis), vinetele (Centaurea marschalliana), aglică (Filipendula vulgaris), salvie[11] (Salvia nutans), cioroi (Inula salcina), șerlai (Salvia aethiopis), păiuș (Festuca valesiaca) sau brăndușa (din genul Crocus renticulatus).[12]

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Google Earth
  2. ^ ProtectedPlanet.net - Movila lul Burcel - delimitarea ariei protejate, accesat la 17 aprilie 2012
  3. ^ Apmvs.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui, acceasat la 17 aprilie 2012
  4. ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, accesat la 17 aprilie 2012
  5. ^ en Enhortipedia.com - Cephalaria uralensis[nefuncțională], accesat la 17 aprilie 2012
  6. ^ en Zipcodezoo.com - Adonis x hybrida - plantă spontană, accesat la 17 aprilie 2012
  7. ^ Specia floristică Iris pumila mai este cunoscută și sub denumirea de stânjenel de stepă
  8. ^ Hajma păsărească mai este cunoscută și sub denumirea populară de ai galben
  9. ^ en icon Eol.org - Encyclopedia of Life - Allium moschatum, accesat la 17 aprilie 2012
  10. ^ Didițeii sun cunoscuți în România și sub denumirea populară de sisinei
  11. ^ Specia de plantă cunoscută ca salvie, în unele regiuni ale țării, poartă denumirea populară de jaleș
  12. ^ Spontana.robustit-com - Specii din flora spontană a României Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 17 aprilie 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikisursă
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Movila lui Burcel

Galerie foto[modificare | modificare sursă]