Coasta Rupturile - Tanacu
| Coasta Rupturile - Tanacu | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
  | |
| Poziția |  România  Județul Vaslui |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Vaslui |
| Coordonate | 46°40′12″N 27°51′09″E / 46.67000°N 27.85250°E[1] |
| Suprafață | 6 ha |
| Înființare | 1973, declarat în 2000 |
Modifică date / text  | |
Coasta Rupturile - Tanacu este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic), situată în județul Vaslui, pe teritoriul administrativ al comunei Tanacu.[2]
Localizare[modificare | modificare sursă]
Rezervația naturală cu o suprafață de 6 hectare[3] se află în Podișul Central Moldovenesc, în partea central-nordică a județului Vaslui și cea sud-estică a satului Tanacu.
Descriere[modificare | modificare sursă]
„Coasta Rupturile - Tanacu”, o zonă afectată de eroziunea apei și supusă de-a lungul timpului alunecărilor de teren, a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4]. Rezervația naturală se suprapune sitului de importanță comunitară omonim[5] și reprezintă o arie naturală de interes botanic, aflată în locul cunoscut de localnici sub denumirea de Coasta Rupturile.
Floră[modificare | modificare sursă]
Aria protejată dispune de un habitat natural de tip Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, ce adăpostește și conservă mai multe specii de ierburi și flori rare[6].
Specii de flori și ierburi: zambilă sălbatică (din genul Hyacinthella leucophaea)[7], tufă lemnoasă (Caragna fructex L.)[8], bărbișoară (Bothriochloa ischaeum), o specie de rușcuță (din genul Adonis x hybrida)[9], cârcel (Ephedra distachya), hajmă păsărească[10] (Allium flavum), scaiul dracului (Eryngium campestre), flămânzică (Erophila verna), laptele-cucului (Euphorbia helioscopia), izmușoară de câmp (Acinos arvensis), cicoare (Cichorium intybus), clopoței (Campanula sibirica), sipică (Cephalaria uralensis), brândușă (Crocus reticulatus), ceapa-ciorii (Gagea pratensis), drăgaică (Galium verum), vulturică (Hieracium pilosella), cătușnică sălbatică (Marrubium peregrinum), sparcetă (Onobrychis viciifolia), belivalie sarmațiană (Bellivalia sarmatica), o specie de pălămidă din genul Cirsum cerrulatum, sparțetă (Onobrychis arenaria), stânjenel de stepă[11] (Iris pumila), pintenoagă (Carthamus lanatus L.), luntricică (Oxytropis campestris) sau firuță (Poa angustifolia)[12].
Căi de acces[modificare | modificare sursă]
- Drumul național DN24 pe ruta: Vaslui - Muntenii de Sus - drumul județean DJ244K - Tanacu.
Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]
În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserica de lemn "Sf. Voievozi" din Tanacu, construcție 1826, monument istoric.
- Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Tanacu, construcție 1819, monument istoric.
- Mănăstirea Tanacu.
- Muzeul tradițiilor din satul Muntenii de Sus.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Coasta Rupturile Tanacu; accesat la 9 februarie 2014
- ^ ProtectedPlanet.net - Coasta Rupturile - Tanacu, delimitarea ariei protejate, accesat la 19 aprilie 2012
- ^ Apmvs.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui, accesat la 19 aprilie 2012
- ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 19 aprilie 2012
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Situl de importanță comunitară - Coasta - Rupturile Tanacu Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 9 februarie 2014
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Flora sitului Coasta Rupturile Tanacu; accesat la 9 februarie 2014
- ^ en Rareplants.co.uk - Hyacinthella leucophaea - Zambilă sălbatică[nefuncțională], accesat la 19 aprilie 2012
- ^ en Eol.org - Caranga fructex L. - tufă lemnoasă, accesat la 19 aprilie 2012
- ^ en Zipcodezoo.com - Adonis x hybrida - plantă spontană, accesat la 19 aprilie 2012
- ^ Hașma păsărească mai este cunoscută și sub denumirea de ai galben
- ^ Stânjenelul de stepă mai este cunoscut și sub denumirea populară de rățișoare
- ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 19 aprilie 2012
-
Hajmă păsărească sau ai galben (Allium flavum) -
Bărbuşoară (Bothriochloa ischaemum) -
Sparţetă sau sparcetă (Onobrychis arenaria
| |||||||||||||||||
