Mormintele din Atuan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mormintele din Atuan
Informații generale
AutorUrsula K. Le Guin
Genfantasy
SerieTerramare
Ediția originală
Titlu original
The Tombs of Atuan
Limbaengleză
EditurăEditura Alexandria
IlustratorDragomir Drăgan
Țara primei aparițiiS.U.A. (1971)
Data primei apariții2008
Număr de pagini186
ISBN978-973-88257-1-0
OCLC11659281
Ediția în limba română
TraducătorRaluca Pușcău, Diana Groza
Cronologie
Un vrăjitor din Terramare
Cel mai îndepărtat țărm

Mormintele din Atuan (1971) (titlu original The Tombs of Atuan) este a doua carte din seria scrisă de Ursula K. Le Guin, a cărei acțiune se petrece în arhipelagul fictiv Terramare. Evenimentele din carte au loc la câțiva ani după cele din Un vrăjitor din Terramare și la aproximativ douăzeci de ani înaintea celor din Cel mai îndepărtat țărm. Mormintele din Atuan a fost Cartea de Onoare Newbery din 1972.

Intriga[modificare | modificare sursă]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Povestea se concentrează asupra unui copil karg, o fată care este luată din sânul familiei și transformată în Mare Preoteasă a Celor Nenumiți de pe insula Atuan. Numele ei real este Tenar, dar, după ce este consacrată formal zeilor la vârsta de șase ani, primește numele Arha, Cea Devorată, întrucât toate Marile Preotese sunt considerate a fi reîncarnarea celei dintâi.

Tinerețea lui Tenar se desfășoară în contrastul dintre escapadele copilăriei luminoase și ritualurile solemne și întunecate. Treptat, ea începe să își accepte rolul singuratic, anonim, ajungând să se simtă ca acasă în labirintul subteran cunoscut sub titulatura Mormintele din Atuan, în care conduc puternicii și răuvoitorii Nenumiți și în care sunt trimiși prizonierii în vederea unei morți lente. Pe măsură ce fata devine conștientă de mașinațiunile politice dintre preotesele bătrâne, Mormintele devin un refugiu pentru ea, deoarece e singura care poate merge liberă prin acel labirint.

Ged, protagonistul din Un vrăjitor din Terramare, o întâlnește pe Tenar când ea are cincisprezece ani. El intră în Morminte pentru a găsi jumătatea pierdută a Inelului lui Erreth-Akbe, un talisman magic necesar pentru a se păstra pacea în Terramare și care a fost rupt în două cu multe secole în urmă (cealaltă jumătate se află în posesia lui, deși a aflat ce este cu ajutorul unui dragon). Arha îl descoperă rătăcind prin labirint și îl închide în subterane pentru a muri, pedepsindu-l pentru ceea ce ea consideră un sacrilegiu. Dar, deși vrea să îl omoare, se simte atrasă de el și de poveștile despre lumea din afară pe care i le spune.

În cele din urmă, Tenar este subjugată de bunătatea lui Ged și înțelege că Cei Nenumiți îi cer serviciile, fără a oferi nimic în schimb. Ged își folosește tot mai mult puterile magice pentru a rămâne ascuns în fața Celor Nenumiți, care, dacă i-ar detecta prezența, l-ar omorî. Tenar îl ajută să părăsească Mormintele, având jumătatea de inel, iar Ged o eliberează de îndatoririle de preoteasă. În timp ce Tenar și Ged evadează, Mormintele se surpă.

Personajele principale[modificare | modificare sursă]

Ged
vrăjitor supranumit Șoimanul.
Kossil
Preoteasă coruptă a Regelui-Zeu din Palatul Mormintelor.
Manan
eunuc în Palatul Mormintelor din Atuan.
Tenar
preoteasă în Mormintele din Atuan, numită și Arha” sau, ulterior, Doamna cea Albă din Gont și „Goha”.
Thar
preoteasă a Zeilor-Frați din Palatul Mormintelor.

Analiză[modificare | modificare sursă]

În timp ce prima carte a seriei a constituit un proces de maturizare prin intermediul unei călătorii care l-a condus pe Ged să își înfrunte propriile probleme, Mormintele din Atuan operează într-un spațiu mult mai restrictiv, reflectat în stilul narativ și desfășurarea acțiunii, povestea lui Tenar fiind mult mai intimă și mai puțin înclinată spre epopee ca aceea din precedentul roman. Dacă la Ged a fost vorba despre o căutare care a condus la o confruntare dramatică a sinelui cu propria latură întunecată, ajutându-l, în cele din urmă, să devină conștient de știința și puterile sale, triumful lui Tenar este acela al eliberării.

Deși tânăr, Ged este portretizat ca fiind mult mai înțelept ca în prima carte. Când Tenar se interesează despre cicatricea de pe fața lui, el răspunde că este un semn al prostiei trecute – ambiția i-a fost temperată de experiență. Această ambiție și inteligență, combinate cu dorința lui Tenar de libertate și de explorarea lumii largi, conduce la succesul lor.

Tenar reapare în a patra carte a seriei, Tehanu, în care joacă un rol important.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Bernardo, Susan M.; Murphy, Graham J. (). Ursula K. Le Guin: A Critical Companion (ed. 1st). Westport, CT: Greenwood Press. ISBN 0313332258. 
  • Cadden, Mike (). Ursula K. Le Guin Beyond Genre: Fiction for Children and Adults (ed. 1st). New York, NY: Routledge. ISBN 0415995272. 
  • Drout, Michael (). Of Sorcerers and Men: Tolkien and the Roots of Modern Fantasy Literature (ed. 1st). China: Barnes & Noble. ISBN 978-0760785232. 
  • Mathews, Richard (). Fantasy: The Liberation of Imagination (ed. 1st). New York: Routledge. ISBN 978-0415938902 Verificați valoarea |isbn=: checksum (ajutor). 

Legături externe[modificare | modificare sursă]