Momordica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Momordica
Momordica charantia dsc07812.jpg
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Cucurbitales
Familie: Cucurbitaceae
Gen: Momordica
L.
Species

See text.

Momordica este un gen din familia Cucurbitaceae cu peste 45 specii de plante anuale sau perene. Reprezentanții se întîlnesc în regiunile tropicale și subtropicale din Africa, Asia și Australia.

Unele dintre ele produc fructe cărnoase de formă alungită sau cilindrică, colorate în nuanțe de oranj pînă la roșu, acoperite cu țepi sau nodozități care dau un aspect rugos.

Specii[modificare | modificare sursă]

Specii acceptate: [1][2]

Momordica charantia [ku gua 苦瓜] este de origine necunoscută, dar este utilizată în medicina populară chineză ca plantă amară. În medicina ayurvedică este cunoscută sub denumirea de karela, în Europa fiind cunoscută sub denumirea de „castravete amar” datorită gustului său puternic amar. În cazul speciei Momordica charantia atunci cînd fructul este copt, acesta se rupe cu un pocnet caracteristic.

Nu există suficiente studii clinice care să dovedească efectele pozitive ale castravetelui amar, dar există studii care au dovedit efecte pozitive în laborator și în experimente pe animale.[3][4]

Proprietăți

Compoziția chimica a fructului de Momordica este complexă:

Se utilizează extractul, aceasta avînd acțiuni diverse:

  • hipoglicemiantă și antidiabetică datorită polipeptidului p supranumit și insulina verde cât și charantina și momordina.[5] Mecanismele implicate sunt la nivelul glucozo 6 -fosfatazei și a fructozei 1,6 bifosfatazei precum și reducerea glucozei via G6PDH[1]
  • stomahică, antibacteriană, antivirotică, antifungică, antiparazitară, imunomodulatoare și chiar antitumorală si antineoplazică.
Atenție

Sâmburii conțin vicină și pot astfel cauza favism la persoanele susceptibile. În plus, arilele roșii ale semințelor par a fi toxice pentru copii, iar fructul este contraindicat pentru persoanele gravide.

Culinar[modificare | modificare sursă]

Bibiana Stanciulov, ambițioasa deținătoare a mărcilor Topoloveni și Topoloveana, a lansat, prin firma sa furnizoare de conserve naturale inclusiv pentru Casa Regală a României, dulceața de momordică, un produs unic în România, după o rețetă proprie originală, înregistrată la OSIM.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ GRIN. „Species in GRIN for genus Momordica”. Taxonomy for Plants. National Germplasm Resources Laboratory, Beltsville, Maryland: USDA, ARS, National Genetic Resources Program. http://www.ars-grin.gov/cgi-bin/npgs/html/splist.pl?7719. Accesat la 22 octombrie 2009. 
  2. ^ Plant Name Query Results for Momordica”. IPNI. http://www.ipni.org:80/ipni/advPlantNameSearch.do?find_family=&find_genus=Momordica&find_species=&find_infrafamily=&find_infragenus=&find_infraspecies=&find_authorAbbrev=&find_includePublicationAuthors=on&find_includePublicationAuthors=off&find_includeBasionymAuthors=on&find_includeBasionymAuthors=off&find_publicationTitle=&find_isAPNIRecord=on&find_isAPNIRecord=false&find_isGCIRecord=on&find_isGCIRecord=false&find_isIKRecord=on&find_isIKRecord=false&find_rankToReturn=spec&output_format=normal&find_sortByFamily=on&find_sortByFamily=off&query_type=by_query&back_page=plantsearch. Accesat la 22 octombrie 2009. 
  3. ^ Beloin N et al: Ethnomedicinal uses of Momordicacharantia (Cucurbitaceae) in Togo and relation to its phytochemistry and biological activity. J Ethnopharmacol. 96/-/2005. S. 49-55. PMID 15588650
  4. ^ Das P et al.: Screening of antihelminthic effects of Indian plant extracts: a preliminary report. J Altern Complement Med. 12/3/2006. S. 299-301. PMID 16646729
  5. ^ Cum trăiește un român din „insulina verde“, afacerea în care a investit 100 de euro. „Niciodată nu am făcut față cererii“, 24 iulie 2016, Claudia Bonchiș, Adevărul, accesat la 25 iulie 2016
  6. ^ Dulceața naturală de momordică. Cum a reușit mămica magiunului de Topoloveni să facă un deliciu dulce dintr-o legumă foarte amară, fără să adauge pic de zahăr, 22 septembrie 2016, Cristina Stancu, Adevărul, accesat la 22 septembrie 2016

Legături externe[modificare | modificare sursă]