Mitropolia de Adrianopol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Biserica „Sf. Constantin și Elena” din Edirne
Biserica bulgară „Sf. Gheorghe” din Edirne

Mitropolia de Adrianopol (în Ιερά Μητρόπολη Αδριανουπόλεως, în bulgară Одринската / Адрианополската епархия) este o eparhie a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, care a funcționat în perioada 325-1931 și a avut sediul în orașul trac Adrianopol (azi Edirne din Turcia). Mitropolia de Adrianopol se învecina cu Eparhia de Sliven (la nord), cu eparhiile de Lozengrad (Sarànta Ekklisiès) și Vize (la est), cu Mitropolia de Heracleea (la sud) și cu Mitropolia de Didymoteicho (la vest). Alte orașe importante, în afară de Edirne, în eparhie sunt Vourdizos și Arcadiopolis.[1]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Adrianopol (în turcă Edirne, în bulgară Одрин) a fost fondat pe locul orașului trac Uscudama în 127 de către împăratul roman Hadrian (117-138), în onoarea căruia a fost denumit: Adrianopol, adică orașul lui Hadrian.[1] Forma bulgară Odrin și forma turcească Edirne sunt derivate din forma scurtă greacă Adrianou (în greacă Aδριανού).[1]

Orașul Adrianopol a devenit scaun mitropolitan în anul 325.[1] În secolul al VII-lea mitropolitul de Adrianopol a avut în subordine 5 episcopi, pentru ca în secolul al XII-lea să aibă în jurisdicție 13 episcopi.[1] În anul 1326 orașul bizantin Adrianopol a fost cucerit de turcii otomani, iar între 1413 și 1457 aici a fost capitala lor, după care a fost mutată la Constantinopol.[1] Importanța Mitropoliei de Adrianopol s-a diminuat treptat, ca urmare a desființării episcopiilor subordonate; astfel, în secolul al XVI-lea a mai rămas doar episcopia de Agatopol (azi Ahtopol), care a supraviețuit până în 1760.[1]

Cu toate că în Edirne locuiau atât ortodocși greci, cât și ortodocși bulgari, activiștii naționali și religioși bulgari au cerut scoaterea Mitropoliei de Adrianopol din jurisdicția Patriarhiei de Constantinopol și includerea acesteia în Exarhatul Bulgar, care fusese înființat în anul 1870. Sultanul otoman nu a fost însă de acord, de aceea bulgarii nu puteau numi acolo decât un episcop vicar și nu un mitropolit.

În 1913 populația ortodoxă bulgară a fost expulzată de armata otomană după înfrângerea Bulgariei în cel de-al Doilea Război Balcanic și încheierea unui tratat de pace la Constantinopol. Populația ortodoxă greacă și grecomană a fost strămutată în Grecia în urma unui acord privind schimbul de populație între Turcia și Grecia stabilit prin Tratatul de la Lausanne (1923).[1]

Odată cu retragerea armatei grecești din Tracia de Est, ultimul mitropolit de Adrianopol, Policarp al II-lea Vardakis, s-a stabilit la vest de râul Marița, în acea parte a eparhiei sale care se afla pe teritoriul Greciei.[2] Începând din 9 octombrie 1924, prin decizia Sfântul Sinod al Patriarhiei de Constantinopol, el a purtat titulatura de mitropolit de Nova Orestiada și Adrianopol.[2] În 1931 toate parohiile eparhiei au fost incluse în Mitropolia de Didymoteicho,[3] iar mitropolitul Policarp a fost transferat ca mitropolit de Chios.[2]

Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol a reactivat Mitropolia de Adrianopol la 20 ianuarie 2003 și l-a numit pe Damaskinos Papandreou (1936-2011), fostul mitropolit grec al Elveției, mitropolit de Adrianopol, ipertim și exarh al întregului Hemimont (Ο Αδριανουπόλεως, υπέρτιμος και έξαρχος παντός Αιμιμόντου).[2]

Adrianopol este, de asemenea, o episcopie titulară a Bisericii Ortodoxe Bulgare, care a menținut în structura ei până în anii 1940 Episcopia de Odrin. În ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare din 1 octombrie 1998 protosinghelul Evloghie Stamboldjiev, rectorul Seminarului Teologic din Plovdiv (1990-2005) și apoi egumen al Mănăstirii Rila (din 2005), a primit titlul de episcop de Adrianopol.[4] Această numire a provocat un conflict între Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Bulgară. În urma unei scrisori a patriarhului Bartolomeu I al Constantinopolului din 2015, Sfântul Sinod al Patriarhiei Bulgariei a răspuns că nu va schimba titulatura episcopului Evloghie, dar a promis să nu mai acorde titluri care sunt duplicate ale titlurilor din alte eparhii ortodoxe.[5]

În plus, Adrianopol este o arhiepiscopie titulară a Bisericii Romano-Catolice cu numele latin complet Hadrianopolis in Haemimonto, adică Adrianopol din Munții Hemus. Titlul episcopal este vacant din 1997.[6]

Conducători[modificare | modificare sursă]

Mitropoliții Patriarhiei Ecumenice[2]
Note
Nume Nume în limba greacă Perioada păstoririi Observații Perioada de viață
Partenie I Παρθένιος Α΄ 1623-1639 fost mitropolit de Anchialos, viitor patriarh ecumenic de Constantinopol ? - 1646
Partenie al II-lea Παρθένιος Β΄ 1639-1644 fost mitropolit de Ioannina, viitor patriarh ecumenic de Constantinopol ? - 1651
Gavriil Γαβριήλ septembrie 1792 - 1810 † fost mitropolit de Niceea ? - 1810
Chiril I Κύριλλος Σερπεντζόγλου decembrie 1810 - 4 martie 1813 fost mitropolit de Iconium, viitor patriarh ecumenic de Constantinopol 1775-1821
Dorotei Δωρόθεος Πρώιος iunie 1813 - 4 iunie 1821 † fost mitropolit de Filadelfia, ucis de otomani, canonizat ca sfânt ? - 1821
Nichifor al III-lea Νικηφόρος Πηλουσιώτης iunie 1821 - septembrie 1824 fost mitropolit de Prikonissos, viitor mitropolit de Derki ?-1835
Gherasim al IV-lea Γεράσιμος Φρυδάς septembrie 1824 - mai 1830 fost mitropolit de Prousa, a demisionat ?-≥1830
Grigore al II-lea Γρηγόριος Βυζάντιος mai 1830 - 24 iunie 1840 fost mitropolit de Strumița, a demisionat ?-1860
Gherasim al V-lea Γεράσιμος Τζερμιάς iunie 1840 - 15 martie 1853 fost mitropolit de Pelagonia, viitor mitropolit de Calcedon ?-1875
Chiril al II-lea Κύριλλος Κυριακίδης 15 martie 1853 - 1 mai 1873 fost mitropolit de Ganos, mai târziu mitropolit de Silivria ?-1881
Dionisie al II-lea Διονύσιος Χαριτωνίδης 1 mai 1873 - 14 noiembrie 1880 fost mitropolit de Didymoteicho, viitor mitropolit de Niceea 1820-1891
Neofit al II-lea Νεόφυτος Παπακωνσταντίνου 14 noiembrie 1880 - 23 ianuarie 1886 fost mitropolit de Plovdiv, a demisionat, mai târziu mitropolit de Pelagonia 1832-1909
Dionisie al II-lea Διονύσιος Χαριτωνίδης 23 ianuarie 1886 - 23 ianuarie 1887 fost mitropolit de Niceea, viitor patriarh ecumenic de Constantinopol 1820-1891
Matei al III-lea Ματθαίος Πετρίδης 28 februarie 1887 - 3 ianuarie 1890 fost mitropolit de Pelagonia, suspendat circa 1830 - 1901
Chiril al III-lea Κύριλλος 3 ianuarie 1890 - 26 august 1908 fost mitropolit de Lemnos, a demisionat 1845-1921
Calinic al II-lea Καλλίνικος Γεωργιάδης 26 august 1908 - 12 august 1910 fost mitropolit de Gallipoli ? - 1912
Policarp al II-lea Πολύκαρπος Βαρβάκης 12 august 1910 - 12 februarie 1931 fost mitropolit de Elasson, viitor mitropolit de Chios 1862-1945
Damaschin Δαμασκηνός Παπανδρέου 20 ianuarie 2003 - 5 noiembrie 2011 † fost mitropolit al Elveției 1936-2011
Amfilohie Αμφιλόχιος Στεργίου 18 octombrie 2014 - n. 1961
Episcopii bulgari ai Eparhiei de Odrin
Nume Perioada păstoririi Perioada de viață
mitropolitul Dorotei Spasov al Sofiei 1871-? 1830-1875
episcopul Sinesie Dimitrov de Skopje 5 octombrie 1878 - 5 decembrie 1884 1836-1917
mitropolitul Eustatie Kolăov de Pelagonia decembrie 1884 - 9 decembrie 1888 1832-1888
mitropolitul Sinesie Dimitrov de Ohrid decembrie 1888 - 1 august 1890 1836-1917
arhimandritul Sofronie Parvov 1890-1903 1843-1913
arhimandritul Meletie Dimitrov 1903-1908 1868-1924
preotul Sava Popov 1908-1909 1875-?
arhimandritul Chiril Stefanovski 1909-1910 1861-1946
arhimandritul, mai târziu episcopul, Nicodim Atanasov 1910-1932 1864-1932
mitropolitul Neofit Paskalev[7] 1932-1938 1870-1938
Episcopi titulari ai Patriarhiei Bulgare

Adrianopol este, de asemenea, o eparhie titulară a Bisericii Ortodoxe Bulgare din 1 octombrie 1998.[8] Începând din 1998 titlul a fost purtat de episcopul Evloghie.

Nume Perioada păstoririi Observații Perioada de viață
Evloghie Stamboldjiev 1 octombrie 1998 - n. 1954

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h Kiminas, Demetrius (). The Ecumenical Patriarchate: A History of Its Metropolitanates with Annotated Hierarch Catalogs. Wildside Press LLC. p. 52. ISBN 978-1434458766. Accesat în . 
  2. ^ a b c d e Kiminas, Demetrius (). The Ecumenical Patriarchate: A History of Its Metropolitanates with Annotated Hierarch Catalogs. Wildside Press LLC. p. 53. ISBN 978-1434458766. Accesat în . 
  3. ^ „ΙΣΤΟΡΙΑ ΤΗΣ ΙΕΡΑΣ ΜΗΤΡΟΠΟΛΕΩΣ ΔΙΔΥΜΟΤΕΙΧΟΥ, ΟΡΕΣΤΙΑΔΟΣ ΚΑΙ ΣΟΥΦΛΙΟΥ”. Ιερά Μητρόπολη Διδυμοτείχου, Ορεστιάδος και Σουφλίου. Accesat în . 
  4. ^ „ЕВЛОГИЙ”. www.pravenc.ru. 
  5. ^ „Църквата поряза Вартоломей за Антим I, паметникът в Одрин остава!”. Faktor.bg. . Accesat în . 
  6. ^ „Hadrianopolis in Haemimonto (Titular See)”. The Hierarchy of the Catholic Church. Current and historical information about its bishops and dioceses. Accesat în . 
  7. ^ M.V. Șkarovski, 4. Отношения Константинопольского Патриархата с Болгарской Православной Церковью и болгарские общины в Турции, 27 septembrie 2013
  8. ^ „Епископи на БПЦ”. Свети Синод на Българската православна църква - Българска патриаршия. Accesat în .