Mirdza Ķempe

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Mirdza Ķempe
Date personale
Născută[2] Modificați la Wikidata
Liepāja, Imperiul Rus[3] Modificați la Wikidata
Decedată (67 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Riga, URSS Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăRainis Cemetery[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuEriks Ādamsons[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of Latvia.svg Letonia
Flag of the Soviet Union.svg URSS Modificați la Wikidata
Ocupațielingvistă
poetă
traducătoare
scriitoare Modificați la Wikidata
Limbilimba germană
limba letonă[1]  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Letoniei[*]  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarrealism socialist  Modificați la Wikidata
Specie literarăpoem[*], narrative poetry[*]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul de stat al URSS
Ordinul Steagul Roșu al Muncii  Modificați la Wikidata

Mirdza Ķempe (ulterior Naikovska)[4] (n. ,[2] Liepāja, Imperiul Rus[3] – d. ,[2] Riga, URSS) a fost o poetă, traducătoare și lingvistă letonă.[5]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Mirdza Ķempe s-a născut într-o familie din clasa muncitoare din Liepāja, Letonia. Potrivit altor surse, tatăl ei era un agent comercial.[6] Din 1914 până în 1926 a locuit în cartierul Tosmare, pe str. Ģen. Baloža nr. 47; mai târziu, ea și familia ei s-au mutat într-o locuință de pe str. Bernatu nr. 41 în Liepāja. A învățat la Școala primară nr. 1 din Liepāja (azi Școala nr. 5 din Liepāja) în perioada 1915-1919, apoi a urmat gimnaziul și liceul la Școala secundară nr. 1 din Liepāja, absolvind în 1925.

A debutat în 1923 cu poezia „Ne jums!”, care a fost publicată în ziarul Kurzemes Vārds. În același an ea a tradus în limba letonă piesa de teatru Mozart și Salieri a lui Pușkin. În 1927 a fost admisă la Universitatea din Riga, dar, fiind orfană de tată, a trebuit să-și abandoneze studiile din cauza lipsei de bani, și a început să lucreze din 1928 pe post de crainic la postul Rīgas radiofons.[7] A devenit apoi reporter și șef al secției literare și artistice al postului de radio leton. În 1931 s-a căsătorit cu scriitorul Eriks Ādamsons, dar a divorțat cu puțin timp înaintea începerii celui de-al Doilea Război Mondial. Fratele ei, Emils, a murit în Războiul Civil din Spania, luptând de partea republicanilor.[6]

A tradus opere literare din limbile rusă, engleză, germană, spaniolă și franceză. În 1941, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a refugiat din cauza apropierii frontului la Astrahan, Ivanovo și Moscova. A lucrat acolo ca traducătoare pentru ansamblul muzical al RSS Letone și a scris poezii și piese de teatru. Începând din 1942 a fost director literar al Teatrului de Marionete din Moscova.

După ce s-a întors în Letonia a fost director artisti al Teatrului de Marionete din Riga (1944-1947).[8] Apoi a fost consilier la Uniunea Scriitorilor din RSS Letonă. S-a implicat în particular în schimburile culturale între RSS Letonă și Republica India.

I-a fost acordat Premiul de Stat al RSS Letonă (1958), Premiul de Stat al URSS (1967) și Ordinul Steagul Roșu Muncii.[9] În 1971 a primit diploma de doctor honoris causa a Universității Visva-Bharati pentru contribuția sa la popularizarea operelor literare în limba urdu.[7][10] A murit la Riga în 1974 și a fost înmormântată în cimitirul Līvu din Liepāja.

Memoria Mirdzei Ķempe a fost omagiată prin înălțarea a două monumente: un monument la Liepāja, proiectat de arhitecta Ligita Ulmane și dezvelit în 9 februarie 1989, și un alt monument la Riga.[7] O stradă din cartierul Ezerkrasts din Liepāja a primit numele ei.

Poezie[modificare | modificare sursă]

Mirdza Ķempe a publicat 15 volume de poezii, printre care Rīta vejš (1946), Gaisma akmenī, Ērkšķuroze (1972), Mīlestības krāšņais, Dzintara spogulis (1968), Mirkļu mužiba etc.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Drauga vārdi (1950)
  • Mieram un dzīvībai (1951)
  • Dzejas (1955)
  • Mīlestība (1957)
  • Es nevaru klusēt (1959)
  • Skaudrā liesma (1961)
  • Mirkļu mūžība (1964)
  • Gaisma akmenī (1967)
  • Dzintara spogulis (1968)
  • Cilvēka ceļš (1969)
  • Ērkšķuroze (1973)
  • Mīlestības krāšņais koks (1977)
  • Izlase (1982)
  • Rīta vējš (2013)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Кемпе Мирдза Яновна, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  4. ^ Undīne Adamaite (). „Melodrāma par "nepareizu" dzīvi. Izrāde Īsie zibsnīgie mirkļi” (în letonă). Diena. Accesat în . 
  5. ^ Sandra Vensko (), „Karalienes saimes galds”, Liepājas Vēstules Nr. 3 (în letonă), Kurzemes Vārds, pp. 30–33 
  6. ^ a b en Katharina M. Wilson (). An Encyclopedia of Continental Women Writers, Volume 1. Taylor & Francis. ISBN 9780824085476. 
  7. ^ a b c en „Monument to Mirdza Ķempe”. thecelotajs.com/. Accesat în . 
  8. ^ en Peter Nagy, Phillippe Rouyer, Don Rubin (). World Encyclopedia of Contemporary Theatre: Volume 1: Europe. Routledge. ISBN 9781136402968. 
  9. ^ „Article Kempe, Mirdza Yanovna. Great Soviet Encyclopedia (în rusă). Accesat în . 
  10. ^ „Visva Bharati University site”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Кемпе, Мирдза (), Избранное. Стихотворения и лирические миниатюры, Moscova: Художественная литература 
  • Ķempe, Mirdza (), Kopoti raksti. Pirmais sējums, Riga: Liesma 

Legături externe[modificare | modificare sursă]