Milutin Milancovici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Milutin Milancovici
Milutin Milanković 2.jpg
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Dalj⁠(d), Cantonul Osijek-Baranja, Croația Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Belgrad, RP Serbia, RSF Iugoslavia Modificați la Wikidata
CetățenieFlags of Austria-Hungary.png Austro-Ungaria
Flag of the Kingdom of Yugoslavia (state).svg Regatul Iugoslaviei Modificați la Wikidata
Etnie sârbă Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
profesor[*]
astronom
inginer
scriitor
inginer constructor[*]
astrofizician[*]
fizician
scriitor de literatură științifico-fantastică[*]
geofizician[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Tehnică din Viena  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Belgrad  Modificați la Wikidata
Semnătură
Signature of Milutin Milanković.png

Milutin Milancovici (n. 28 mai 1879, Dalj, Croația - d. 12 decembrie 1958, Belgrad, Iugoslavia) a fost un astronom, matematician și climatolog sârb, membru al Academiei de științe și arte din Serbia (din 1924), profesor, director al Observatorului astronomic din Belgrad.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Milancovici s-a născut la Dalj, în Croația. În anul 1903 a aboslvit Colegiul (Institutul) de construcții din Viena și ulterior a lucrat ca inginer în Austria. Din anul 1909 a fost profesor de mecanică teoretică, mecanică cerească și fizică teoretică la Universitatea din Belgrad. În anii primului război mondial a lucrat sub arest la Universitatea din Budapesta. Partea principală a carierei științifice corespunde perioadei interbelice (1919-1940). După al doilea război mondial a fost ales membru al Academiei germane a naturaliștilor "Leopoldina".

Creația științifică[modificare | modificare sursă]

Milancovici este considerat unul dintre cei mai mari astronomi, climatologi și matematicieni sârbi, care a dat lucrări fundamentale în domeniul mecanicii analitice, cerești, teoriei atmosferelor planetare, variațiilor climaterice și calendarului.

În anii 1914-1918 a examinat condițiile climaterice în atmosfera planetei Marte și a calculat teoretic temperatura suprafeței acestei planete, precum și a atmosferei acesteia. A stabilit că aceasta variază între +3 grade Celsius la ecuator și +52 grade Celsius la poli.

Ciclurile lui Milancovici[modificare | modificare sursă]

În anii 1932-1934 a studiat efectul continentelor terestre asupra mișcării polilor tereștri. Milancovici este autorul primei și celei mai fundamentate teorii a variațiilor climaterice pe Terra, conform căreia variațiile climei sunt influențate de trei factori astronomici (ciclurile lui Milancovici):

1. Fluctuația excentricității (a formei mai mult sau mai puțin eliptice) a orbitei terestre, cu o perioadă de 100 de mii ani;
2. Variațiile înclinației axei terestre față de planul orbitei terestre, între 21,8 grade și 24,4 grade cu o perioadă de circa 40 de mii ani;
3. Precesia axei terestre, care determină ce emisferă terestră va primi mai multă căldură de la soare, cea nordică sau cea sudică. Această precesie are o perioadă de 21 de mii ani.

Teoria climatologică a lui Milancovici a fost cea mai acceptată teorie a variațiilor climatice.

Modificarea corecției calendarului[modificare | modificare sursă]

Milancovici a propus revizuirea calendarului iulian, numit calendar iulian revizuit, sau calendarul gregorian, modificând corecția necesară a calendarului solar de la 3 zile la 400 de ani, la 7 zile la 900 de ani.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • I.G. Kolcinskii, A.A. Korsun, I.G. Rodriges, Astronomii (]n rus[), ed. Naukova dumka, Kiev, 1986
  • Oxford Dictionary of Scientists, Oxford University Press, Oxford, 2007
  • Biografie NASA

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Milutin Milancovici”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Milutin Milankovitch, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b Milutin Milanković, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  4. ^ a b Milutin Milankovitch, Autoritatea BnF