Milutin Milancovici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Milutin Milancovici
Milutin Milanković.jpg
Date personale
Născut [1][2] Modificați la Wikidata
Dalj[*], Cantonul Osijek-Baranja, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Belgrad, Republica Socialistă Serbia, RSF Iugoslavia Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Etnie Sârbi Modificați la Wikidata
Religie Biserica Ortodoxă Sârbă Modificați la Wikidata
Ocupație matematician
profesor
astronom
inginer
scriitor
inginer constructor[*]
astrofizician[*]
om de știință
scriitor de science fiction[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Universitatea Tehnică din Viena  Modificați la Wikidata
Milutin Milanković.jpg

Milutin Milancovici (n. 28 mai 1879, Dalj, Croația - d. 12 decembrie 1958, Belgrad, Iugoslavia) a fost un astronom, matematician și climatolog sârb, membru al Academiei de științe și arte din Serbia (din 1924), profesor, director al Observatorului astronomic din Belgrad.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Milancovici s-a născut la Dalj, în Croația. În anul 1903 a aboslvit Colegiul (Institutul) de construcții din Viena și ulterior a lucrat ca inginer în Austria. Din anul 1909 a fost profesor de mecanică teoretică, mecanică cerească și fizică teoretică la Universitatea din Belgrad. În anii primului război mondial a lucrat sub arest la Universitatea din Budapesta. Partea principală a carierei științifice corespunde perioadei interbelice (1919-1940). După al doilea război mondial a fost ales membru al Academiei germane a naturaliștilor "Leopoldina".

Creația științifică[modificare | modificare sursă]

Milancovici este considerat unul dintre cei mai mari astronomi, climatologi și matematicieni sârbi, care a dat lucrări fundamentale în domeniul mecanicii analitice, cerești, teoriei atmosferelor planetare, variațiilor climaterice și calendarului.

În anii 1914-1918 a examinat condițiile climaterice în atmosfera planetei Marte și a calculat teoretic temperatura suprafeței acestei planete, precum și a atmosferei acesteia. A stabilit că aceasta variază între +3 grade Celsius la ecuator și +52 grade Celsius la poli.

În anii 1932-1934 a studiat efectul continentelor terestre asupra mișcării polilor tereștri. Milancovici este autorul primei și celei mai fundamentale teorii a variațiilor climaterice pe Terra, conform căreia variațiile climei sunt influențate de trei factori astronomici:

1. Elipticitatea orbitei terestre și variațiile acesteia cu o perioadă de 100 mii ani;
2. Înclinarea axei terestre față de planul orbitei terestre și variațiile acesteia între 21,8 grade și 24,4 grade cu o perioadă de circa 40 mii ani;
3. Precesia axei terestre, care determină ce emisferă terestră va primi mai multă căldură de la soare, cea nordică sau cea de sud. Această precesie are o perioadă de 21 mii ani.

Teoria climatologică a lui Milancovici a fost cea mai acceptată teorie a variațiilor climaterice.

Milancovici a propus revizuirea calendarului Iulian, numit calendar Iulian revizuit, sau calendarul Gregorian, modificând corecția necesară calendarului solar de la 3 zile la 400 de ani, la 7 zile la 900 de ani.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • I.G. Kolcinskii, A.A. Korsun, I.G. Rodriges, Astronomii (]n rus[), ed. Naukova dumka, Kiev, 1986
  • Oxford Dictionary of Scientists, Oxford University Press, Oxford, 2007
  • Biografie NASA
  1. ^ a b "Milutin Milancovici", Gemeinsame Normdatei, accesat la 24 aprilie 2014 
  2. ^ a b Encyclopædia Britannica Online, accesat la 9 octombrie 2017