Milie, Vijnița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Milie
Мілієве
—  Sat  —
Milieve
Milie se află în Regiunea Cernăuți
Milie
Milie
Milie (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Milie se află în Ucraina
Milie
Milie
Milie (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°19′38″N 25°17′24″E48°19′38″N 25°17′24″E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionVijnița
ComunăMilieve

Cod KOATUU7320584501
Atestare Modificați la Wikidata

Altitudine279 m.d.m.

Populație
 - Total2071 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal59220
Prefix telefonic3730

Prezență online

Milie (în ucraineană Мілієве, transliterat: Milieve și în germană Millie) este localitatea de reședință a comunei Milieve din raionul Vijnița, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are 2,071 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 279 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de vest a raionului Vijnița. De această comună depind administrativ satele Chibachi și Seredni Maidan.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Milie a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima sa mențiune documentară a avut loc în anul 1428.

După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața. [1]

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Milie a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în germană Wiznitz).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Milie a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități importante de români și de evrei. În perioada interbelică a funcționat aici o distilerie de spirt [2].

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Milie face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3 (2+1), adică 0,15% din populația localității [3]. În prezent, satul are 2.071 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a localității Milie

     Ucraineană (99,42%)

     Alte limbi (0,58%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Milie era vorbitoare de ucraineană (99,42%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[4]

1989: 2.017 (recensământ)
2007: 2.071 (estimare)

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica romano-catolică "Sf. Ana" [5]
  • Monumentul poetului Dmitri Zagula (1890-1944) - dezvelit la 28 august 1991, în fața școlii [6]
  • Monumentul soldaților căzuți în Marele Război pentru Apărarea Patriei [7]
  • Parcul satului - aflat în apropierea școlii [8]
  • Muzeul poetului Dmitri Zagula (1890-1944)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ion Neculce - O samă de cuvinte (Ed. Junimea, Iași, 1972), p. 10
  2. ^ Județul Storojineț
  3. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  5. ^ Biserica romano-catolică "Sf. Ana"
  6. ^ Monumentul poetului Dmitri Zagula
  7. ^ Monumentul soldaților căzuți în Marele Război pentru Apărarea Patriei
  8. ^ Parcul satului

Legături externe[modificare | modificare sursă]