Milada Horáková

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Milada Horáková
Milada Horáková - barva.jpg
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Praga, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedată (48 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Praga, Cehoslovacia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăVyšehrad cemetery[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipedeapsa cu moartea (spânzurare) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Czech Republic.svg Cehoslovacia Modificați la Wikidata
ReligieEvangelical Church of Czech Brethren[*][2][3] Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Parlamentar Modificați la Wikidata

PremiiRecipient of the Order of Tomáš Garrigue Masaryk, 1st class[*]
Medalia Prezidențială pentru Libertate[*]
Partid politicPartidul Național Social Ceh[*]
Alma materUniversitatea Carolină
Prezență online
Milada Horáková (1949).

Milada Horáková (25 decembrie 1901, Praga – 27 iunie 1950, Praga) a fost o politiciană cehă executată de comuniști în urma acuzațiilor de conspirație și trădare.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Milada Horáková s-a născut sub numele de Milada Králová la Praga. A studiat dreptul la Universitatea Carolină și a absolvit în 1926. A lucrat apoi în Consiliul Municipal din Praga. În anul în care a absolvit studiile universitare, ea a intrat în Partidul Național-Socialist Cehoslovac, care a fost un adversar puternic al naziștilor, în ciuda asemănărilor de nume cu nazism, care este prescurtarea pentru Național-Socialism sau, în germană Nationalsozialismus.[necesită citare]

După ocuparea Cehoslovaciei de către germani în 1939, Horáková s-a alăturat mișcării de rezistență, dar a fost arestată de Gestapo în 1940. Ea a fost inițial condamnată la moarte, dar mai târziu, sentința a fost comutată în cea de închisoare pe viață. A fost trimisă în lagărul de concentrare Terezín și apoi în diferite închisori din Germania.[4]

După eliberare, în mai 1945, Horáková a revenit la Praga și s-a alăturat Partidului Social Democrat. În 1946 a fost aleasă membru al Adunării Naționale Constituante a Cehoslovaciei, dar a demisionat după lovitura de stat comunistă din februarie 1948. Prietenii ei i-au cerut să părăsească Cehoslovacia, dar ea a rămas în țară și a continuat să fie activă pe plan politic.[5]

În 27 septembrie 1949 a fost arestată. Ea a fost în cele din urmă acuzată că ar fi organizatoarea unui presupus complot de răsturnare a regimului comunist.[6] StB, poliția secretă cehoslovacă infamă pentru metodele de interogare brutale, a încercat să o despartă de grupul de presupuși complotiști și să o forțeze să mărturisească trădarea și conspirația, folosind atât tortură fizică, cât și pe cea psihologică.

Procesul Horákovei și a doisprezece dintre colegii ei a început pe 31 mai 1950. Acesta a fost destinat să fie un proces spectacol, precum cele din timpul Marilor Epurări Sovietice din anii 1930. A fost difuzat la radio și chiar supravegheat de către consilierii sovietici. Procurorii statului  au fost dr. Josef Urválek și Ludmila Brožová-Polednová, printre alții.[5] Procesul a avut un scenariu pe care toți cei implicați trebuiau să-l urmeze, dar în mai multe rânduri atât procurorii, cât și inculpații au reușit să-și expună sentimentele adevărate.[7] Horáková a rămas fermă și s-a apărat pe sine, precum și idealurile ei, chiar dacă știa că acest lucru i-ar putea înrăutăți condițiile și rezultatul final.

Milada Horáková a fost condamnată la moarte, împreună cu trei coinculpați, pe 8 iunie 1950. Multe personalități proeminente din Occident, mai ales Albert Einstein, Winston Churchill și Eleanor Roosevelt, au semnat o petiție pentru salvarea vieții sale, dar sentința a fost confirmată și a fost executată în închisoarea Pankrác pe 27 iunie 1950 printr-o ștrangulare în mod intenționat lentă[formulare evazivă][necesită citare] și deosebit de chinuitoare, care, potrivit istoricilor[cine?] a durat 15 minute.[8] Ea avea vârsta de 48 de ani.

În 2005, înregistrarea originală, necenzurată, a procesului a fost găsită de către regizorul Martin Vadas.

I-a supraviețuit fiica sa, Jana (Yana).[9]

Alți inculpați[modificare | modificare sursă]

Piatra de mormânt a Miladei Horáková.
  • Jan Buchal (1913-1950), ofițer de Securitate a Statului (executat)
  • Vojtěch Dundr (1879-1957), fost secretar al Partidului Social Democrat Cehoslovac (15 ani)
  • dr. Jiří Hejda (1895-1985), fost proprietar de fabrică (închisoare pe viață)
  • dr. Bedřich Hostička (1914-1996), secretar al Partidului Poporului Cehoslovac (28 de ani)
  • Záviš Kalandra (1902-1950), jurnalist (executat)
  • Antonie Kleinerová (1901-1996), fost membru al Parlamentului din partea Partidului Național-Socialist Cehoslovac (închisoare pe viață)
  • dr. Jiří Křížek (1895-1970), avocat (22 de ani)
  • dr. Josef Nestával (1900-1976), administrator (închisoare pe viață)
  • dr. Oldřich Pecl (1903-1950), fost proprietar de mină (executat)
  • profesor dr. Zdeněk Peška (1900-1970), profesor universitar (25 de ani)
  • František Přeučil (1907-1996), editor (închisoare pe viață)
  • Františka Zemínová (1882-1962), editoare și fost membru al Parlamentului din partea Partidul Național-Socialist Cehoslovac (20 de ani)

Verdictul a fost anulat în iunie 1968, în timpul Primăverii de la Praga, dar din cauza ocupației sovietice a Cehoslovaciei care a urmat, reputația Horákovei nu a fost restabilită deplin până după Revoluția de Catifea din 1989. 27 iunie, ziua executării ei, a fost declarată „Ziua Comemorării Victimelor Regimului Comunist” în Republica Cehă începând din anul 2004. O arteră principală din districtul Praga 6 a fost redenumit în onoarea ei în 1990.

La 11 septembrie 2008, Ludmila Brožová-Polednová (în vârstă de 87 ani), procuroare în cadrul procesului Horáková, a fost condamnată la șase ani de închisoare, după trecerea a 58 de ani de la crima ei.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Český bratr, p. 4 
  3. ^ Q65240517[*], p. 134  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ „Milada Horáková” (în Czech). novinky.cz. Accesat în . 
  5. ^ a b Doležalová, Markéta. „JUDr. Milada Horáková (1901–1950)” (în Czech). The Institute for the Study of Totalitarian Regimes. Accesat în . 
  6. ^ „Miroslav Ivanov: Justiční vražda aneb Smrt Milady Horákové” (în cehă). Český rozhlas. . Accesat în . 
  7. ^ „Milada Horáková” (în cehă). Český rozhlas. Accesat în . 
  8. ^ http://zpravy.idnes.cz/horakova-umirala-ctvrt-hodiny-zjistili-historici-fs3-/domaci.aspx?c=A050629_090843_domaci_lkr
  9. ^ Kelly, T. Mills. „Letters of Milada Horáková”. George Mason University. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Tazzer, Sergio (2008). Praga Tragica. Milada Horáková. 27 iunie 1950., Editrice Goriziana, Gorizia, 2008
  • Margolius, Ivan (). Reflections of Prague: Journeys through the 20th century. Chichester: Wiley. ISBN 0-470-02219-1. 
  • Kaplan, Karel (). Nevětší politický proces M. Horáková a spol. Praha: Ústav pro soudobé dějiny AV ČR. ISBN 80-85270-48-X. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]