Sari la conținut

Michela Magas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Michela Magas
Date personale
PărințiBoris Magaš[*][[Boris Magaš (arhitect croat)|​]][5] Modificați la Wikidata
Ocupațiefemeie de afaceri Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba croată[2]
limba engleză[2]
limba italiană[2] Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuUmeå[1]
Rijeka[2]
Londra[2]  Modificați la Wikidata
Alma materRoyal College of Art[*][[Royal College of Art (postgraduate art and design university in London, England)|​]][2]
Goldsmiths, University of London[*][[Goldsmiths, University of London (public research university in London, UK)|​]][3]  Modificați la Wikidata
OrganizațieFinancial Times[2]  Modificați la Wikidata
PremiiEuropaean Woman Innovator of the Year[*][[Europaean Woman Innovator of the Year (European Union award)|​]] ()[4][1]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Michela Magas este o antreprenoare și specialistă în inovații britanică originară din Croația,[6] care a fost desemnată femeia inovatoare a anului 2017 în Europa.[7]

Este fiica arhitecților Olga și Boris Magaš[8][9] și a crescut în Rijeka, Iugoslavia (actualmente Croația), unde a frecventat școala primară și gimnaziul – ambele în limba italiană. A studiat designul la Royal College of Art din Londra. Din 1995 până la sfârșitul anului 2000 a lucrat ca designer la Financial Times.[7]

Ea este co-fondatoare a laboratorului londonez de inovație în design Stromatolite, împreună cu Peter Russell-Clarke (care și-a continuat cariera colaborând cu Jonathan Ive la dezvoltarea iPhone-ului[9]).[10] Printre clienții Stromatolite se numără Nike, Nokia și Apple.

Prin intermediul Stromatolite, Magas a fondat Music Tech Fest,[11][12] un „ecosistem” inovațional cu peste 5.000 de participanți.[10] De asemenea, ea conduce Industry Commons Foundation.[13]

La 8 martie 2017, Magas a luat locul I (un premiu în valoare de 100.000 euro) la Premiile europene pentru femeile inovatoare, concurând cu alte 11 candidate.[6] În decembrie 2019, ea a fost recunoscută drept recenzoare-model de Societatea Internațională pentru Arte, Științe și Tehnologie „Leonardo”.[14]

Din anul 2015,[9] Magas locuiește în Umeå, Suedia și nu are un loc de muncă stabil, preferând să lucreze scurte perioade de timp la diferite proiecte.[7]

  • Magas, M. and Koek, A., Lerhman-Madsen, O., Beetz, K., Curley, M., de Waele, W., Herlitschka, S., 2016. CAF Innovation Recommendations, H2020 Work Programme 2018-2020. DG Connect Advisory Forum, European Commission.
  • Magas, M., Fledderus, E. and Herlitschka, S., et al. 2016. CAF’s recommendations for H2020’s work program 2018-2020. DG Connect Advisory Forum, European Commission.
  • Magas, M. and Dubber, A. 2016. Final Public Report. #MusicBricks European Commission H2020 project report.
  • Magas, M., van der Klauw, K. et al., 2015. Report on Analysis and Recommendations for Innovation Ecosystems: The Alliance for Internet of Things Innovation (AIOTI). Published by the European Commission in October 2015.
  • Magas, M., Lidy, T., and Schindler, A., 2015. MusicBricks: Connecting digital Creators to the Internet of Music Things. ERCIM NEWS, 101, pp.39-40.
  • Magas, M., Dubber, A., Sterne, J., Baym, N., et al., 2014. Manifesto for Music Technologists. Published by Microsoft Research.
  • Magas, M., Serra, X., Benetos, E., Chudy, M., Dixon, S., Flexer, A., Paytuvi, O., 2013. Roadmap for music information research. EU FP7.
  • Magas, M. and Proutskova, P., 2013. A location-tracking interface for ethnomusicological collections. Journal of New Music Research, 42(2), pp.151-160.
  • Magas, M., and Rea, C. 2012. Synaesthesia: Innovative music components for collaborating and creating music with objects in real space. Proceedings of the NEM Summit, Istanbul.
  • Magas, M. and Proutskova, P., 2009. A location-tracking interface for ethnomusicological collections. In Workshop on Exploring Musical Information Spaces.
  • Magas, M., Stewart, R. and Fields, B., 2009, August. decibel 151. In ACM SIGGRAPH 2009 Art Gallery (p. 21). ACM.
  • Magas, M. and Proutskova, P. 2009. Beyond the metadata, new intelligent audio content search for large music collections. Unlocking Audio 2, British Library, London, UK.
  • Magas, M. and Proutskova, P., 2009. A location-tracking interface for ethnomusicological collections. Proceedings of ECDL. Corfu, Greece.
  • Magas, M., Casey, M.A. and Rhodes, C., 2008, August. mHashup: fast visual music discovery via locality sensitive hashing. In SIGGRAPH New Tech Demos (p. 26).
  • Magas, M., Rhodes, C., Casey, M., d’Inverno, M., Knopke, I., and Slaney, M. 2008. Dark Media Navigation With the Audio
  1. ^ a b https://www.ft.com/content/a349d934-1863-11e7-a53d-df09f373be87, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c d e f g https://www.telegram.hr/price/michela-magas-proglasena-je-europskom-inovatoricom-godine-a-ovo-je-njezin-prvi-zivotni-intervju-za-hrvatske-medije/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ LinkedIn, accesat în  
  4. ^ https://web.archive.org/web/20171120144052/http://ec.europa.eu/research/prizes/women-innovators/index.cfm?pg=2017  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ https://www.total-croatia-news.com/business/17310-british-croatian-michela-magas-european-innovator-of-the-year, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ a b „EU Prize for Women Innovators: 2017 Contest”. Comisia Europeană. Arhivat din original la . 
  7. ^ a b c Arnold, Harriet (). „Michela Magas: my nomadic working life”. Financial Times. Accesat în . 
  8. ^ Nobilo, Igor. „British-Croatian Michela Magaš European Innovator of the Year”. www.total-croatia-news.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ a b c Pleše, Mladen (). „Michela Magaš europska je inovatorica godine, a ovo je njezin prvi životni intervju za naše medije”. Telegram.hr (în croată). Accesat în . 
  10. ^ a b „EU Prize for Women Innovators: Meet the 2017 finalists!”. Comisia Europeană. Arhivat din original la . 
  11. ^ „Michela Magas – Founder, Music Tech Fest; Design Innovation & Music Tech Specialist”. MusicTank. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Peschl, Florian. „Bunte Vielfalt”. Forbes Austria (în germană). Accesat în . 
  13. ^ „Foundation”. Industry Commons. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Recognition of Outstanding Peer Reviewers”. Leonardo/ISAST. . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]