Mesajul lui Vladimir Putin de pe 24 februarie 2022

Mesajul lui Vladimir Putin de pe 24 februarie 2022
Informații
Data	24 februarie 2022
Loc	Moscova, Rusia
Motiv	Considerarea Ucrainei ca stat nazist
Consecințe	Începe invazia rusă în Ucraina
Vorbitor	Vladimir Putin
Limbă	rusă

Mesajul către Națiune de la Președintele Rusiei, Vladimir Putin, care a dat startul invaziei Ucrainei din 2022 a fost difuzat pe 24 februarie 2022, la 05:30 ora Moscovei (03:00 UTC), prin canalele TV de stat rusești.

Conținut

Putin își justifică invazia prin prezența și existența unor grupuri de extrema dreaptă ultranaționaliste precum Batalionul Azov (stânga), ignorând intenționat faptul că amalgamul de grupuri care se opun militar acestei intervenții rusești în Donbas este eterogen, incluzând Batalionul Djohar Dudaev (dreapta), un grup paramilitar de exilați ceceni care susțin Ucraina din cauza propriului conflict împotriva Rusiei, având în vedere războaiele care au avut loc în 1994 și 1999.

În discurs, el a anunțat începerea unei „operațiuni militare speciale” („специальная военная операция”) pe teritoriul Ucrainei, făcând referire la articolul 51 din Carta Națiunilor Unite,|group=lower-alpha}}decizia Consiliul Federației și acorduri diplomatice cu Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk.

La sfârșitul discursului, Putin a avertizat țările terțe să nu se amestece în conflict și a spus că „răspunsul Rusiei va fi imediat și le va duce la consecințe pe care nu le-au experimentat niciodată în istoria lor”. Multe agenții mass-media și experți occidentali au considerat aceste cuvinte o amenințare la adresa utilizării armelor nucleare.

Discursul lui Putin a fost rostit în timpul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite privind situația din Ucraina, care a început în seara zilei de 23 februarie, ora Washingtonului. La ședința propriu-zisă, Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Federației Ruse la ONU, a spus: „Nu facem o agresiune împotriva poporului ucrainean, ci împotriva juntei care a preluat puterea la Kiev”.

Referiri la nazism și genocid

Ca o justificare a invaziei, Vladimir Putin a folosit o reprezentare a Ucrainei ca stat neo-nazist, pe lângă faptul că a declarat pe 15 februarie că în Donbas are loc „genocid”. Pe 24 februarie, în discursul său despre începerea invaziei Ucrainei, a numit „denazificarea” Ucrainei unul dintre scopurile invaziei, iar pe 25 februarie, la o ședință a Consiliului de Securitate al Rusiei, a catalogat autoritățile ucrainene drept „o bandă de dependenți de droguri și neo-naziști”. Aceste acuzații au fost respinse pe scară largă ca nefondate.

Cei mai importanți savanți ai istoriei celui de-al Doilea Război Mondial, Holocaustului, genocidului și nazismului au publicat o declarație în The Jewish Journal of Greater Los Angeles, subliniind incorectitudinea retoricii despre neonazism și semnată de aproape 150 de istorici. Acțiunile lui Putin în ea sunt numite „abuz cinic” al termenului „genocid”, amintirea celui de-al Doilea Război Mondial și a Holocaustului, menită să echivaleze Ucraina cu regimul nazist și să justifice agresiunea Rusiei împotriva acestuia. După cum notează The Washington Post, „retorica luptei împotriva fascismului rezonează profund în Rusia, deoarece a făcut sacrificii enorme în lupta contra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial.”

Textul publicat de Jewish Journal spune că autorii nu intenționează să idealizeze statul și societatea ucraineană și să noteze în ele anumite elemente de xenofobie, ca în orice stat, dar acest lucru nu justifică agresiunea rusă împotriva Ucrainei. NBC News a remarcat că, deși există grupuri neonaziste separate în Ucraina, cum ar fi Batalionul Azov, nu există un sprijin larg pentru ideologia de extremă dreaptă nici în guvern, armata sau în alegeri: de exemplu, în timpul alegerilor parlamentare din 2019, partidele naționaliste de extremă dreaptă nu au reușit să câștige locuri în Rada Supremă, cu 450 de locuri.

O critică separată a fost provocată de intenția lui Vladimir Putin de a „denazifica” țara condusă de evreul Volodimir Zelenski, ale cărui rude au fost victime ale Holocaustului. Politologul Andreas Umland notează în acest sens că „Zelenski, care este un evreu vorbitor de limbă rusă, a câștigat ultimele alegeri prezidențiale cu o marjă largă în fața adversarului său, un ucrainean neevreu”. Muzeul Memorial al Holocaustului de la Auschwitz a emis un protest puternic împotriva acuzațiilor asupra lui Zelenski de neonazism.

Muzeul Holocaustului din Washington, D.C. a remarcat că populația evreiască a Ucrainei a suferit foarte mult în cel de-al Doilea Război Mondial, fiind aproape complet distrusă de Germania nazistă și și-a exprimat sprijinul pentru poporul ucrainean, inclusiv pentru miile care au supraviețuit Holocaustului, și a numit acuzațiile de presupus genocid în Ucraina „nefondate și flagrante”.