Merkwelt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Merkwelt (în limba germană Merkwelt), este un termen provenit din limba germană, însemnând „mod de a vedea lumea” și/sau „conștiință individuală particulară” este un concept din robotică, etologie și biologie, respectiv din biosemiotică, care descrie capacitatea unei creaturi (înzestrate sau nu cu rațiune de tip uman) ori a unui android (sau robot) de a vedea/percepe lucruri, manipula și sintetiza informații pentru a înțelege Universul.[1]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Termenul a fost dezvoltat și folosit de biologul german, de origine baltică, Jakob von Uexküll, care l-a creat și folosit ca o parte a teoriei sale referitoare la umwelt (mediu înconjurător, sau împrejurimi)[2], ocazie cu care biologul și fiziologul de origine estoniană a pus bazele interdisciplinarei științe numită biosemiotică. Termenul a fost apoi preluat semioticianul american Thomas A. Sebeok și filozoful german Martin Heidegger, fiind folosit în accepțiunea conferită inițial de către von Uexküll.

Utilizarea termenului[modificare | modificare sursă]

Termenul, folosit în sensul său originar de Jakob von Uexküll, statua că orice observator (în viață) al oricărei părți a mediului înconjurător (înțeles în sensul cel mai larg posibil), poate avea prin anumita și specifica pecepție senzorială a speciei și a simțurilor acelui individ, numit „observator,” o anumită merkwelt sau o percepție senzorial-mecanică a universului înconjurător accesibil.

Deși termenul nu a primit o mai largă conotație, a fost constant folosit de gânditori și scriitori influenți, așa cum sunt etologul Nikolaas Tinbergen și roboticianul Rodney Brooks.

Exemple[modificare | modificare sursă]

Termenul merkwelt descrie practic complexitatea perceperii lumii înconjurătoare observatorului prin organele sale de simț, la care se adaugă experiența trăirilor similare anterioare.

Astfel, în biologie, merkwelt-ul unui rechin este dominat de simțul său foarte dezvoltat al mirosului, dar și de cel și gustului[3], specifice acestui pește, răpitor marin feroce, în timp ce merkwelt-ul unui cetaceu sunt dominate de gustul apei și de ecolocarea și captarea sunetelor special emise slujirii acestui scop.[4] Similar, merkwelt-ul liliacului este dominat de auzul său extrem de sensibil, cu precădere sensibil la ultrasunete, cu ajutorul cărora, similar cu cetaceele, liliacul execută ecolocarea mediului înconjurător.[5]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Rodney A. Brooks (). „Intelligence without representation — Inteligență fără reprezentare”. Artificial Intelligence. 47 (1–3): 139–159. CiteSeerX 10.1.1.308.6537Accesibil gratuit. doi:10.1016/0004-3702(91)90053-M. 
  2. ^ fr Jakob von Uexküll, Mondes animaux et monde humain — Lumea animală și lumea umană
  3. ^ en Caputi AA, Budelli R (iunie 2006). „Peripheral electrosensory imaging by weakly electric fish”. J. Comp. Physiol. A. 192 (6): 587–600. doi:10.1007/s00359-006-0100-2. PMID 16501980. 
  4. ^ Ordinul Cetacea — referat
  5. ^ Cum se orientează liliecii? — articol

Legături externe[modificare | modificare sursă]