Mehmed Ali Pașa (mareșal)
| Mehmed Ali Pașa | |
 Mehmed Ali Pașa | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Ludwig Karl Friedrich Detroit  |
| Născut | Magdeburg, Regatul Prusiei |
| Decedat | (50 de ani) Đakovica, Provincia Autonomă Kosovo și Metohia, Serbia |
| Cauza decesului | omucidere |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Regatul Prusiei.svg){kind=small} Imperiul Otoman[1] |
| Religie | islam[1] |
| Ocupație | ofițer militar scriitor |
| Limbi vorbite | limba turcă[1] limba arabă[1] |
| Studii | Colegiul Militar Otoman[*] |
| Activitate | |
| A luptat pentru |  Imperiul Otoman |
| Gradul | Mareșal Șeful Statului Major al Armatei Otomane |
| Bătălii / Războaie | Războiul Crimeii Războiul Ruso-Turc (1877-1878) |
Modifică date / text  | |
Müșir Mehmed Ali Pașa (n. 18 noiembrie 1827, Magdeburg, Prusia – d. 7 septembrie 1878, Gjakova, Vilayetul Kosovo, Imperiul Otoman) a fost un ofițer și mareșal otoman de origine prusacă. A îndeplinit funcția de Șef al Statului Major al Armatei Otomane și a participat, ca delegat otoman, la Congresul de la Berlin din 1878. A fost bunicul omului de stat turc Ali Fuat Cebesoy și stră-străbunicul poeților Nâzım Hikmet și Oktay Rıfat Horozcu, precum și al activistului socialist Mehmet Ali Aybar.[2]
Biografie timpurie
[modificare | modificare sursă]S-a născut cu numele Ludwig Karl Friedrich Detroit (cunoscut și ca Carl Detroy) în Magdeburg, Prusia, în familia lui Carl Friedrich Detroit și a Henriettei Jeanette Severin. Numele de familie de origine franceză indică o ascendență hughenotă, ca descendent al refugiaților protestanți din Franța secolelor al XVI-lea și al XVII-lea.[3]
În 1843, la vârsta de șaisprezece ani, a fugit pe mare și a călătorit până în Imperiul Otoman, unde s-a convertit la islam. În 1846, Âli Pașa, viitorul Mare Vizir, l-a trimis la o școală militară otomană.[3]
Carieră militară
[modificare | modificare sursă]A primit comanda în Armata Otomană în 1853 și a participat la Războiul Crimeii, luptând împotriva Rusiei. A avansat la gradul de general de brigadă, iar în 1865 a primit titlul de pașă.[3]
Războiul Ruso-Turc (1877–1878)
[modificare | modificare sursă]În cursul Războiului Ruso-Turc din 1877–1878, Mehmed Ali a comandat armata otomană din Bulgaria. A obținut rezultate favorabile în operațiunile de pe râul Lom (august–septembrie 1877), printre care Bătălia de la Katselovo și Bătălia de la Ablanovo, însă ulterior a fost forțat să se retragă. Neputând efectua joncțiunea cu Süleyman Hüsnü Pașa, a fost înlocuit de acesta din urmă în comanda armatei.[3]
Congresul de la Berlin și misiunea din Kosovo
[modificare | modificare sursă]În 1878 a participat ca delegat otoman la Congresul de la Berlin. În august același an, guvernul otoman l-a desemnat să supravegheze cedarea regiunii Plav-Gucia către Muntenegru, în conformitate cu deciziile congresului.[3]
Prima sa misiune a constat în pacificarea Ligii Albaneze de la Prizren, care se opunea modificării frontierei, întrucât teritoriile vizate erau locuite de albanezi. Ajuns în Kosovo la sfârșitul lunii august, Mehmed Ali Pașa a întâmpinat rezistența organizată a comitetelor locale ale Ligii albaneze, care l-au împiedicat să înainteze spre granița otomano-muntenegrean㠄.[3][4]
Staționat în reședința lui Abdullah Pașa Dreni din Gjakova, alături de câteva batalioane otomane, a căzut în luptă pe 7 septembrie 1878, după șapte zile de confruntări cu câteva mii de albanezi care se opuneau cedării teritoriilor.[3][5]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 4 https://islamansiklopedisi.org.tr/mehmed-ali-pasa-musir. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Osman Selim Kocahanoğlu, Bir Osmanlı Ailesi ve Ali Fuad Cebesoy, Temel Yayınları, İstanbul, 2005, ISBN 975-410-092-6, p. 13.
- 1 2 3 4 5 6 7 George Gawrych, The Crescent and the Eagle: Ottoman rule, Islam and the Albanians, 1874–1913, IB Tauris, Londra, 2006, p. 49. ISBN 9781845112875.
- ↑ Gilman, D. C.; Peck, H. T.; Colby, F. M. (ed.), New International Encyclopedia, ediția I, Dodd, Mead, New York, 1905.
- ↑ Halil Sedes, 1876-1878 Osmanlı-Rus Savaşları Bosna Hersek ve Bulgaristan İhtilalleri, Çituri Biraderler, İstanbul, 1946, p. 180.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Mehmed Ali Pașa la Wikimedia Commons
