Marilena Rotaru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Marilena Rotaru
Date personale
Născută (72 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalistă Modificați la Wikidata

Marilena Rotaru (n. 26 august 1947) este un autor, documentarist, jurnalist de televiziune, publicist și romancier român, cel mai bine cunoscută ca realizatoare de programe culturale la Televiziunea Română și în special a seriei de restituiri dedicate românilor de valoare expatriați, „Memoria exilului românesc”, în care a interveviat foarte mulți exilați români de valoare ai epocii României comuniste. Marilena Rotaru a realizat numeroase documentare și interviuri despre Regele Mihai și ceilalți membri ai Familiei Regale.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Interviul lui Sergiu Celibidache[modificare | modificare sursă]

În 1979 îi ia primul interviu din România lui Sergiu Celibidache, interviu care n-a fost difuzat decât în ianuarie 1990. La fel, spectacolul dedicat centenarului Cellei Delavrancea, din decembrie 1987, a văzut lumina micului ecran, tot în ianuarie 1990. În 1979 și 1984 a primit premiul Asociației Cineaștilor din România pentru două documentare consacrate picturii: „Creatorul și epoca sa: Margareta Sterian” și „Eternă bucurie-i frumusețea”.

La est de Firenze[modificare | modificare sursă]

În 1985 i se topesc, în tipografia din Oradea, șpalturile romanului „La Est de Firenze”, roman în care exprima cenzura din Televiziunea Română, și din întreaga viață a românilor de atunci. Romanul avea să apară în 1995 la Editura „Cartea Românească”.

Seria de documentare și interviuri „Memoria exilului românesc”[modificare | modificare sursă]

După decembrie 1989 începe să realizeze serialul de documentare consacrate valorilor diasporei, „Memoria exilului românesc”. În peste o sută de episoade portretizează personalități culturale, artistice și științifice, de notorietate mondială, de origine română: Emil Cioran, Vintilă Horia, Sergiu Celibidache, Camilian Demetrescu, Marele Rabin Alexandru Șafran, Radu Aldulescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, și mulți alții.

Realizează primele interviuri cu Regele Mihai, în perioada 1991- 1996, care, nefiind admise la televiziune, sunt proiectate în săli și la mitinguri în aer liber. După 1989 desfășoară și o activitate publicistică, în „România Liberă”, „Cotidianul”, la postul de radio „Europa Liberă”, unde se exprimă, ca și în emisiunile realizate, pentru valorile democrației și, mai ales, pentru libertatea de opinie. În octombrie 1991, ca urmare a apariției în „Cotidianul” a articolului „Libertatea de a fi mințit” (în care ataca cenzura din singura televiziune de atunci) este concediată. Revine în TVR după câștigarea procesului.

Emisiunea „Ora Regelui”[modificare | modificare sursă]

Din anul 2012, Marilena Rotaru realizează, împreună cu Camelia Csiki și Bogdan Șerban Iancu, emisiunea TVR Ora Regelui, difuzată săptămânal pe canalul TVR1 al Televiziunii Române. În data de 4 martie 2014, prin Decizia nr. 144, Consiliul Național al Audiovizualului hotărăște sancționarea Televiziunii Române cu o amendă de 70.000 RON pentru mai multe emisiuni, printre care și ediția din 16 noiembrie 2013 a „Orei Regelui” (ce fusese programată pentru redifuzare în ziua de 8 martie 2014). Ca urmare a acestei decizii, conducerea postului TVR1 suspendă temporar difuzarea materialului realizat de Marilena Rotaru, înlocuindu-l cu un altul. În urma incidentului, Marilena Rotaru denunță, printr-o scrisoare deschisă postată pe contul său Facebook în ziua de 10 martie 2014, încercări repetate de cenzură în Televiziunea Română și de intimidare la nivel personal. Ea contestă, totodată, în justiție decizia CNA.

Onoruri, premii[modificare | modificare sursă]

În 2000 și în 2003 i se acordă premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România pentru cel mai bun documentar de artă. Sunt premiate astfel „Întoarcerea lui Vintilă Horia” și „Ca un copac în furtună: Sergiu Celibidache”. O parte din documentarele realizate au fost prezentate și în cadrul unor manifestări organizate la centrele culturale românești din străinătate (Viena, Paris, Roma, Washington), precum și la unele întâlniri cu comunitățile românești din Germania și Elveția. În 2002 publică la Editura „Ideea” volumul „Întoarcerea lui Vintilă Horia” În 2004, Consiliul Național al Audiovizualului îi acordă „Diploma de Excelență pentru întreaga activitate”.

Cărți[modificare | modificare sursă]

Filmografie[modificare | modificare sursă]

  • Creatorul și epoca sa, Margareta Sterian", film documentar de televiziune 1979
  • Eternă bucurie-i frumusețea, film documentar 1984
  • Memoria exilului românesc, serial de interviuri și emisiuni de televiziune consacrate diasporei și exilului românești, 1991 - 1996
  • Carmen Sylva – Printesa Rinului, Regina Carpatilor" (1999)
  • Vlaicu Ionescu - Fiul spiritual al lui Nostradamus" (2000)
  • Întoarcerea lui Vintilă Horia - film documentar, 2000
  • Ca un copac în furtună, Sergiu Celibidache - film documentar, 2003
  • Theodor Cazaban - Captiv in lumea libera (2003)
  • Amurgul unui carturar - Barbu Brezianu (2004)
  • Nihil Sine Deo (2006)
  • Regele copil (2007)
  • Nunta de diamant - Portret Regal M.S. Regina Ana (2008)
  • Societatea Astra Română, un exemplu strălucit de performanță industrială pe timpul monarhiei și de dezastru desăvârșit în republică (2008)
  • Mihai I, regele românilor (2012)
  • Ora Regelui, emisiune TVR săptămânală (realizată împreună cu Camelia Csiki și Bogdan Șerban Iancu), 2012 - prezent
  • O altă putere - Zinaida Stoenescu (2012)
  • Puterea Viziunii, film documentar despre lucrarile facute de Elena Murariu cu ocazia comemorarii a 300 de ani de la martiriul Sfintilor Brancoveni2014

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]