Sari la conținut

Maria Hartmann

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Maria Lobach Hartmann
Date personale
Nume la naștereMaria Lobach și Marija Lobakojc Modificați la Wikidata
Născută Modificați la Wikidata
Turnow⁠(d), Turnow-Preilack, Brandenburg, Germania[1] Modificați la Wikidata
Decedată (55 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiemisionară Modificați la Wikidata
Activitate
Ani de activitate1826-1853
Lucrări remarcabileA fondat așezarea Koffiekamp

Maria (uneori Marie) Lobach Hartmann (n. , Turnow⁠(d), Turnow-Preilack, Brandenburg, Germania – d. )[2][3] a fost o misionară a Bisericii Morave în Surinam. Ea a fost de origine germană, dintr-o familie de sorabi, și a fondat așezarea Koffiekamp în districtul Brokopondo.

Maria Lobach (în sorabă: Marija Lobakojc) s-a născut într-o familie de sorabi din Turnow, Lusatia de Jos.[4][5] S-a căsătorit cu misionarul Johann Gottlieb Hartmann cu care a călătorit în America de Sud, în Surinam, în 1826; cuplul a trăit și a lucrat în Paramaribo și Charlottenburg, Wanhatti.[a] Cei doi au avut cinci copii,[7] printre care și Maria Heyde (1837-1917); [8] care a continuat munca părinților săi de misionari în Surinam. Unul dintre fiii lor a plecat în Africa de Sud pentru a lucra cu sclavii de acolo.[2] Johann a murit în 1844, dar Maria și-a continuat lucrarea, lucrând cu populația de culoare din Berg en Dal și Bambey;[b] și călătorind prin țară pentru a-i învăța pe negrii eliberați. 1851 a fost cel mai întunecat an, toată lumea, cu excepția Mariei Hartmann, a murit de febră galbenă, iar Hartmann a părăsit Bambey și s-a mutat în pădure.

Școala din Koffiekamp în 1955

Printre activitățile ei s-a numărat și învățarea misionarilor mai tineri.[7] A suferit de filarioză limfatică, dar a continuat să lucreze până a murit; la moartea ei au fost scrise o serie de articole care au lăudat exemplul pe care l-a dat prin munca sa. Realizările sale au inclus fondarea așezării Koffiekamp din Sarakreek, Brokopondo[10] în 1851.[11] Biserica locală a fost construită în 1853, însă în aceasta perioadă ea s-a îmbolnăvit. Cineva din parohia ei a sosit pentru a asista la sfințirea bisericii și a găsit-o pe Maria zăcând în hamacul ei. La 22 decembrie 1853, a fost transportată la Paramaribo, unde a murit la 30 decembrie.[2]

În 1965,[12] satul Koffiekamp a fost inundat după construirea barajului Afobaka. Sătenii au fost strămutați în Marshallkreek și Tapoeripa.[13]

  1. ^ Au existat cel puțin două plantații denumite Charlottenburg, cu toate acestea Biserica Moravă a operat un centru în Charlottenburg, Wanhatti.[6]
  2. ^ Bambey (sau Bambeij în Een levensteeken op een doodenveld, Un semn de viață într-un câmp al morții) a fost un post al bisericii morave din satul Gansee din districtul Brokopondo.[9]
  1. ^ Serbske pomniki[*][[Serbske pomniki |​]], p. 150  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c de Ridder, Jan Herman (). „Een levensteeken op een doodenveld”. Digital Library for Dutch Literature (în neerlandeză). Accesat în . 
  3. ^ John Taylor Hamilton (). A History of the Missions of the Moravian Church: During the Eighteenth and Nineteenth Centuries. Times Publishing Company. pp. 123–. 
  4. ^ Trudla Malinkowa: Serbske pomniki. Ludowe nakładnistwo Domowina, Budyšin 2019, p. 150
  5. ^ A. Roggan: Die sorbische/wendische Missionarin Maria Lobak/Marija Lobakojc aus Turnow, genannt Maria Lobach (1798–1853). In: Lětopis 63 (2016) 2, p. 63–71.
  6. ^ „Encyclopaedie van Nederlandsch West-Indië - Page 182 - Nieuwe Zending” (PDF). Digital Library for Dutch Literature (în neerlandeză). . Accesat în . 
  7. ^ a b Gerald H. Anderson (). Biographical Dictionary of Christian Missions. Wm. B. Eerdmans Publishing. pp. 282–. ISBN 978-0-8028-4680-8. 
  8. ^ „Adolf Hartmann Papers”. digital.lib.lehigh.edu. Accesat în . 
  9. ^ Mary Killough (). „OSO. Tijdschrift voor Surinaamse taalkunde, letterkunde en geschiedenis. Jaargang 23”. Digital Library for Dutch Literature (în neerlandeză). Accesat în . 
  10. ^ Franklin Steven Jabini (). Christianity in Suriname: An Overview of its History; Theologians and Sources. Langham Monographs. pp. 111–. ISBN 978-1-907713-43-9. 
  11. ^ „Koffiekamp in historisch perspectief”. GFC Nieuws (în neerlandeză). Accesat în . [nefuncțională]
  12. ^ „Een geschiedenis van de Surinaamse literatuur. Deel 2”. Digital Library for Dutch Literature (în neerlandeză). . Accesat în . 
  13. ^ „Sranan. Cultuur in Suriname”. Digital Library for Dutch Literature (în neerlandeză). Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]