Marguerite Émilie Chalgrin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marguerite Émilie Chalgrin
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Bayonne, Aquitaine, Franța Modificați la Wikidata
Decedată (34 de ani) Modificați la Wikidata
Paris, Prima Republică Franceză Modificați la Wikidata
Cauza decesuluidecapitare cu ghilotina[*] Modificați la Wikidata
PărințiClaude Joseph Vernet
Virginie Cecil Parker[*][[Virginie Cecil Parker |​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriCarle Vernet Modificați la Wikidata
Căsătorită cuJean-François-Thérèse Chalgrin[*][[Jean-François-Thérèse Chalgrin (arhitect francez)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiepictoriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză
limba bască Modificați la Wikidata

Marguerite Émilie Félecité Chalgrin (n. , Bayonne, Aquitaine, Franța – d. , Paris, Prima Republică Franceză) a fost o pictoriță aristocrată franceză care a fost ucisă prin ghilotinare în 1794.[1][2][3]

Chalgrin este fiica pictorului francez Claude Joseph Vernet și a Virginiei Parker.[4][5]

În 1776, s-a căsătorit cu arhitectul Jean-François Chalgrin⁠(d), care a câștigat Prix de Rome în 1758. Claude Joseph Vernet i-a dat fiicei sale o zestre de 40.000 de franci și i-a dat ginerelui său tabloul Les Cascatelles de Tivoli.[6]

În 1777, Chalgrin a născut o fiică, Louise-Josèphe. Cu toate acestea, căsătoria ei nu a fost armonioasă și în 1782 Jean-François Chalgrin și-a abandonat familia.[7]

Din 1790, Chalgrin a avut o relație cu baronul Antoine Pierre Piscatory (1760-1852).

În timpul Revoluției, Émilie s-a refugiat alături de prietena ei, Rosalie Filleul, la Hôtel de Travers, situat pe rue Bois-Le-Vent, în Passy, ​​în apropiere de Château de la Muette⁠(d).

În timpul Terorii, Rosalie comite imprudența de a încredința unui comerciant de vechituri mai multe piese de mobilier de la Château de la Muette, fără să știe că acestea purtau semne regale.

Marguerite este denunțată în fața Comitetului General de Securitate⁠(d) și, prinsă în flagrant la comerciantul ei de antichități, este acuzată de complicitate la furt și ascundere de obiecte aparținând Republicii. Au fost găsite în casa ei o lumânare⁠(d) purtând ștampila casei Provence⁠(d), în valoare de 20 de lire sterline.

A fost acuzată de „arderea lumânărilor națiunii”, găsită vinovată și condamnată la moarte de Tribunalul Revoluționar⁠(d). A fost ghilotinată în Place du Trône-Renversé⁠(d) la 24 iunie 1794, cu trei zile înainte de nunta fiicei sale Louise-Josèphe.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Filleul, Rosalie (), English: Portrait of Marguerite-Émilie-Chalgrin (1760-1794), accesat în  
  2. ^ Limited, Alamy. „. Français : épouse de l'architecte Jean-François Chalgrin, fille du peintre Claude Joseph Vernet. Portrait of Marguerite-Émilie-Chalgrin (1760-1794). circa 1780. Filleul Marguerite-Emilie-Chalgrin Stock Photo - Alamy”. www.alamy.com (în engleză). Accesat în . 
  3. ^ Craveri, Benedetta (). The Last Libertines (în engleză). New York Review of Books. ISBN 978-1-68137-341-6. 
  4. ^ „Rosalie Filleul, a victim of the Terror”. Madame Guillotine (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Vatel, Charles (). Charlotte de Corday et les Girondins: pièces classées et annotées (în franceză). H. Plon. 
  6. ^ Harkett, Daniel; Hornstein, Katie (). Horace Vernet and the Thresholds of Nineteenth-Century Visual Culture (în engleză). Dartmouth College Press. ISBN 978-1-5126-0043-8. 
  7. ^ Nouvelles archives de l'art français (în franceză). Société de l'histoire de l'art français. .