Mahmud Abbas
| Mahmud Abbas | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | محمود رضا عباس  |
| Născut | (87 de ani)[1] Safed, Palestina sub mandat britanic[2] |
| Căsătorit cu | Amina Abbas[*] (din ) |
| Număr de copii | 3 |
| Copii | Yasser Abbas[*] |
| Cetățenie |  Palestina |
| Religie | Islamul sunit |
| Ocupație | politician jurist |
| Limbi vorbite | limba arabă |
| Al 2-lea Președintele Statului Palestina[*] | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată | |
| Precedat de | Yasser Arafat |
| Al 2-lea Președintele Autorității Naționale Palestiniene[*] | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată | |
| Precedat de | Rawhi Fattouh[*] |
| Președintele Autorității Naționale Palestiniene[*] | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Yasser Arafat |
| Președinte al Organizației de Eliberare a Palestinei | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Yasser Arafat |
| Prim ministru al Autorității Naționale Palestiniene | |
| În funcție – | |
| Succedat de | Ahmed Qurei[*] |
| Secretary of the Executive Committee of the Palestine Liberation Organization | |
| În funcție – | |
| Premii | Ordinul Prieteniei[*] () Orden al Mérito de Duarte, Sánchez y Mella[*] () Ordinul Francisco de Miranda[*] () orden Slavî i Cesti[*] () pociiotnîi doktor MGIMO[*] pociiotnîi doktor Rossiiskogo universiteta drujbî narodov[*] National Order of Merit[*] () Order of Mubarak the Great[*] () Order of Isa II[*] () ...mai multe... |
| Partid politic | Fatah |
| Alma mater | Universitatea Damasc[*] Universitatea rusă a Prieteniei între popoare[*] |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Mahmud Abbās - în arabă: مَحْمُود عَبَّاس, numit și Abu Mazen أَبُو مَازِن, Tatăl lui Mazen, după numele primului născut - (n. ,[1] Safed, Palestina sub mandat britanic[2]) este un politician palestinian. La 9 ianuarie 2005 a fost ales președinte al Autorității Naționale Palestiniene, funcție rămas liberă după moartea liderului palestinian Yasser Arafat. Abbās este primul și unicul președinte palestinian numit pe baza unui succes în alegeri.
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la Safad în Galileea (în ebraică Tzfat, azi în Statul Israel) în Palestina sub mandat britanic. În Războiul arabo-israelian din 1948-1949, familia sa s-a refugiat la Damasc, unde Mahmud Abbas a lucrat în învățamant și a studiat la Universitatea din Damasc literatura engleză, arabă și dreptul după care, în a doua jumătate a anilor 1950 a emigrat în Qatar. El a obținut cetățenia acestui emirat arab (la care a renunțat ulterior) și din anul 1957 a lucrat la Ministerul culturii și învățământului din această țară. În acea perioada a vizitat în câteva rânduri Cisiordania și Fâșia Gaza pentru a recruta cadre didactice palestiniene interesate de a lucra în Qatar.
Ulterior, în anii 1980 a plecat la Moscova, la Universitatea Patrice Lumumba „A prieteniei între popoare”, unde a obținut la Institutul de Studii Orientale a Academiei Sovietice de Științe doctoratul (candidatura) în istorie, cu teza limba rusă „Conexiuni între sionism și nazism 1933-1945”, subiect care corespundea nu numai propagandei palestiniene anti-israeliene dar și liniei oficiale antisioniste a regimului sovietic. În limba arabă cartea scrisă de Abbas pe baza acestei disertații s-a intitulat „Cea de-a doua față: Relația secretă dintre sionism și nazism”. În afară de teoriile conform cărora naziștii și evreii au lucrat mână în mână, mimănd un Holocaust care factic, nu a existat, în prefața din 1984 a ediției arabe a acestei lucrări, el a pus la îndoială numărul de aproximativ șase milioane de evrei care „ar fi pierit în Holocaust”, apreciind că ar fi fost vorba de sub un milion de vieți. În cartea sa, el prezentat un acord din anii 1930 de transferare de bunuri evreiesti dintre regimul nazist si Agentia Evreiasca, precum și cooperarea Judenraturilor create de naziști în ghetourile evreiești din vremea Holocaustului ca argumente pentru o așa zisă colaborare a sionismului cu nazismul pentru a acapara Palestina în detrimentul poporului arab.
Abbas a fost printre fondatorii organizației Fatah și a intrat în Consiliul național palestinian în 1968; în 1981 a devenit membru al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP). A participat la negocierile de pace de la Madrid (1991) și Oslo (1993), în cadrul cărora a avut un rol cheie în coordonare.
După ce a fost instalat în funcția de secretar general al Comitetului executiv al OEP (1996), a fost numit prim-ministru al Parlamentului palestinian (2003), funcție pe care a ocupat-o însă pentru scurt timp, din cauza diferendelor cu alte fracțiuni radicale și cu Yasser Arafat.
În 1958 s-a căsătorit cu Amina, cu care a avut trei copii: Mazen - mort la 42 de ani de infarct de cord - Yasser și Tarek.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Biography of the President (în engleză), accesat în
- ^ a b RIA Novosti