Mărgărita Miller-Verghy
Jump to navigation
Jump to search
Mărgărita Emilia Miller-Verghy [1]. (numele la naștere: Emilia Marghita Orwin, n. 1 ianuarie 1864, Iași — d. 31 decembrie 1953, București) scriitoare, autoare de manuale și cărți de educație, ziaristă, literată, feministă, animatoare a unor cercuri artistice.[2] A fost o publicistă foarte diversă ca preocupări, dar fără o vocație literară precisă, autoare de manuale și cărți de educație, animatoare a unor cercuri artistice (precum cel de la Maison d'Art).[3] Prenumele apare și în variantele Margărita, Margareta. Licențiată a Facultății de filosofie și litere de la Geneva, întoarsă în țară, își începe activitatea.
Opere[modificare | modificare sursă]
- Manual pentru învățarea limbii franceze. Culegere de bucăți din clasicii francezi. Pentru uzul claselor superioare de licee și externate, București, 1900
- Organizarea lucrărilor practice în Școala normală din „Azilul Elena Doamna" , București, 1907
- Theano, roman semnat cu pseudonimul Dionis, București, 1910
- Izvoade strămoșești, București, 1911
- Copiii lui Răzvan. Carte de lectură pentru școlile secundare, București, 1912
- Theano, roman în limba franceză, Paris, 1920
- Sanda, Anca și Minai, carte pentru tineret, București, 1920
- Evoluția scrisului feminin în Romania, în colaborare cu Ecaterina Săndulescu, București, 1935
- Umbre pe ecran, nuvele, București, 1935
- Anna Roth-Cobilovici, 40 de ani de activitate artistică, București
- Cealaltă lumină , București, 1944
- La dynastie roumaine [Dinastia română], București
- Velnițe vechi, Bucuresti
- Blandina, roman, traducere, prefață, îngrijire de text și note de Emilia St. Milicescu, Cluj-Napoca, 1980
Traduceri[modificare | modificare sursă]
- Robert Browning, Milred (O pată pe blazon)
- Mihai Eminescu, Quelques poasies de ~, traducere în limba franceză, București, 1910
- W. Shakespeare, Regele Lear, 1911
- Maria, Regina Romaniei, Visătorul de vise. Fantezie, București, 1914
- R. Tagore, Grădinarul, traducere după versiunea engleza, București, 1914
- Elizabeth Barrett Browning, Sonete portugheze, București, 1915
- Maria, Regina Romaniei, Ilderim. Poveste în umbră și lumină, București, 1915
- Edgar Wallace, Asociația secretă „Broscoiul", roman, București, 1933
- J.E Esslemont, Buna' u'llah și era nouă, București, 1934
- Maria, Regina României, Povestea vieții mele, I-III, București, 1934-l936
- Ursula Parott, Lisbeth, București, 1946
- George Meredith, Rhoda Fleming, București, 1947
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Mihail Straje Dicționar de pseudonime, alonime [sic], anagrame, asteronime 1973 „Mărgărita Miller-Verghy.”
- ^ Sburătorul, Agende literare, 1923 - 1926: Eugen Lovinescu, Monica Lovinescu, Gabriela Omăt - 1993, Mărgărita Miller-Verghy (1864-1951)
- ^ Liviu Onu, Ileana Vîrtosu, Maria Rafailă, Scrisori către Ovid Densușianu 3 1984 B.A.R.S.R.- S 78 (l)IDXXXIX.- înv. 73.27l 1 Mărgărita Miller-Verghy (l864— l953), scriitoare.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
 | Acest articol biografic despre un român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |