Mărgărita Miller-Verghy

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mărgărita Miller-Verghy

Mărgărita Emilia Miller-Verghy [1]. (numele la naștere: Emilia Marghita Orwin, n. 1 ianuarie 1864, Iași — d. 31 decembrie 1953, București) scriitoare, autoare de manuale și cărți de educație, ziaristă, literată, feministă, animatoare a unor cercuri artistice.[2] A fost o publicistă foarte diversă ca preocupări, dar fără o vocație literară precisă, autoare de manuale și cărți de educație, animatoare a unor cercuri artistice (precum cel de la Maison d'Art).[3] Prenumele apare și în variantele Margărita, Margareta. Licențiată a Facultății de filosofie și litere de la Geneva, întoarsă în țară, își începe activitatea.

Opere[modificare | modificare sursă]

  • Manual pentru învățarea limbii franceze. Culegere de bucăți din clasicii francezi. Pentru uzul claselor superioare de licee și externate, București, 1900
  • Organizarea lucrărilor practice în Școala normală din „Azilul Elena Doamna" , București, 1907
  • Theano, roman semnat cu pseudonimul Dionis, București, 1910
  • Izvoade strămoșești, București, 1911
  • Copiii lui Răzvan. Carte de lectură pentru școlile secundare, București, 1912
  • Theano, roman în limba franceză, Paris, 1920
  • Sanda, Anca și Minai, carte pentru tineret, București, 1920
  • Evoluția scrisului feminin în Romania, în colaborare cu Ecaterina Săndulescu, București, 1935
  • Umbre pe ecran, nuvele, București, 1935
  • Anna Roth-Cobilovici, 40 de ani de activitate artistică, București
  • Cealaltă lumină , București, 1944
  • La dynastie roumaine [Dinastia română], București
  • Velnițe vechi, Bucuresti
  • Blandina, roman, traducere, prefață, îngrijire de text și note de Emilia St. Milicescu, Cluj-Napoca, 1980

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Mihai Eminescu, Quelques poasies de ~, traducere în limba franceză, București, 1910
  • R. Tagore, Grădinarul, traducere după versiunea engleza, București, 1914
  • Maria, Regina Romaniei, Ilderim. Poveste în umbră și lumină, București, 1915
  • Edgar Wallace, Asociația secretă „Broscoiul", roman, București, 1933
  • J.E Esslemont, Buna' u'llah și era nouă, București, 1934
  • Maria, Regina Romaniei, Povestea vieții mele, I-III, București, 1934-l936
  • Ursula Parott, Lisbeth, București, 1946

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Mihail Straje Dicționar de pseudonime, alonime [sic], anagrame, asteronime 1973 „Mărgărita Miller-Verghy.”
  2. ^ Sburătorul, Agende literare, 1923 - 1926: Eugen Lovinescu, Monica Lovinescu, Gabriela Omăt - 1993, Mărgărita Miller-Verghy (1864-1951)
  3. ^ Liviu Onu, Ileana Vîrtosu, Maria Rafailă, Scrisori către Ovid Densușianu 3 1984 B.A.R.S.R.- S 78 (l)IDXXXIX.- înv. 73.27l 1 Mărgărita Miller-Verghy (l864— l953), scriitoare.

Legături externe[modificare | modificare sursă]