Lod
| Lod | |||
| לוד الْلُدّ | |||
| — Oraș — | |||
 Intersecție din centrul orașului | |||
| |||
  Lod Lod (Israel) | |||
| Coordonate: 31°57′N 34°53′E / 31.950°N 34.883°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Israel | ||
| District | Centru | ||
| Întemeiere | secolul al XV-lea î.e.n. | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Yair Revivo[*] (Likud) | ||
| Suprafață | |||
| - Oraș | 13 km² | ||
| Altitudine | 65 m.d.m. | ||
| Populație (2013) | |||
| - Oraș | 71.642 locuitori | ||
| - Densitate | 5,86 loc./km² | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | 71100–71160 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Kraljevo | Serbia | ||
| - Piatra-Neamț | România | ||
| - Samtredia | Georgia | ||
| - Gori | Georgia | ||
| Prezență online | |||
| Sit oficial GeoNames  OpenStreetMap relation | |||
Modifică date / text  | |||
Lod (în ebraică:לוֹד , în arabă:الْلُدّ Al-Ludd, arhaic în română Lida) este un oraș din Israel cu populație mixtă evreiască și arabă, unul din cele mai vechi orașe din lume, existand încă in epoca calcolitică. Lod se află la circa 15 km la sud-est de Tel Aviv, în districtul de centru. La finele anului 2012 populația orașului a numărat 71,060 locuitori. În anul 2006 69.2% din locuitori erau evrei, 23,6 % arabi (marea majoritate - musulmani și 1,1% creștini). Localitatea a fost menționată în Biblie și a fost un oraș însemnat în Regatul Iudeei în timpul dinastiei Hasmoneilor și a rămas astfel până în perioada creștină timpurie. În antichitatea era cunoscut și sub numele grecești de Lidda Λύδδα si apoi Diospolis (Διόσπολις - orașul lui Zeus).
În cursul Războiului arabo-israelian din 1948-1949, cunoscut și ca Războiul de independență al Israelului, orașul a suferit mari daune și locuitorii săi arabi au fost expulzați și s-au refugiat în regiuni vecine sub control arab. După război orașul a fost repopulat cu imigranți evrei, o mare parte din ei, refugiați din țările arabe. În oraș s-au așezat și 1056 arabi, o mare parte din ei provenind din sate și triburi beduine din jur. Principalul aeroport internațional al Israelului, Aeroportul Internațional Ben Gurion (cunoscut în lume și ca „aeroportul Tel Aviv”) se află la periferia orașului Lod.
Istoria
[modificare | modificare sursă]Preistoria.Neoliticul
[modificare | modificare sursă]Prima așezare omenească cunoscută datează din neolitic [1][2]din urmă cu 8000 ani [3] Lod este unul din cele mai vechi orașe din Israel și singurul care a fost populat în toate epocile arheologice. Locuitorii din neolitic locuiau în case de lut și lucrau pământul cu unelte de piatră. Cultivau mai cu seamă grâu, orz și linte. De asemenea posedau turme de oi. Nu se știe care a fost destinul primei așezări, de vreme ce așezările ulterioare au avut caracteristici materiale diferite.
Preistoria.Calcoliticul
[modificare | modificare sursă]Zona a fost locuită și în calcolitic.[4][5][6] Calcoliticul timpuriu Vase descoperite de arheologi au permis datarea așezării inițiale în 5600–5250 î.e.n/.[7]
Epoca bronzului (3500-1150 î.e.n.)
[modificare | modificare sursă]În epoca bronzului timpuriu a existat aici, în estul șesului litoral o așezare locuită, pe malul râului Ayalon,între regiunea Shefelá din Iudeea si coasta mediteraneană..[8] Alte așezări însemnate în apropiere au fost descoperite la Tel Dalit, Tel Bareket, Khirbet Abu Hamid/Shoham Nord, Tel Afeq, Azor și Tel Aviv. Lod era pe atunci una din așezările mari din regiune. Locuitorii săi se ocupau cu agricultura și incepuseră să crească măslini,migdali, smochini și leguminoase. In comparatie cu calcolitic, așezările aveau o ordine socialp și culturală mai dezvoltată. ele erau mai mari si uneori erau înconjurate de un zid. In secolul al XXI-lea s-au descoperit ruine de ziduri datând din perioada canaanită.
Istoria
[modificare | modificare sursă]Epoca bronzului timpuriu IB În aria B două faze arhitecturale sunt atribuite sfârșitului epocii bronzului timpuriu EB I[9]Prima din ele s-a caracterizat printr-un zid de cărămizi de noroi, în timp ce în faza cealaltă, mai târzie, zidurile includeau o structură de piatră circulară. Săpăturile ulterioare au pus in evidență o nouă așezare Stratum IV [10] Ea a cuprins două faze Stratum IVb cu zid de cărămizi de noroi pe temelii de piatră și cu colțuri exterioare rotunjite. În Stratum IVa s-au găsit un zid de cărămizi de noroi fără temelii de piatră, cu olărit egiptean și imitații locale. O altă săpătură arheologică a descoperit nouă straturi de așezări. Straturile VI-III aparțin bronzului timpuriu IB. Cultura materială în straturile IV și V a cuprins importuri egiptene [11]
Așezarea din Bronzul timpuriu IB a continuat în Bronzul timpuriu II cu patru straturi (V-II). A existat o continuitate in cultura materială și în indiciile de planificare urbană centralizată .
Bronzul mijlociu În Bronzul mijlociu II Nord până la colină (tell) se află vestigii de morminte MB II.
Bronzul târziu
[modificare | modificare sursă]Cea mai veche mențiune a numelui localității se găsește pe o listă de orașe canaanite însemnate de faraonul egiptean Tutmes al III-lea la Karnak în mijlocul mileniului al II-lea î.e.n. (1465 î.e.n.) [12] Numele ei era Roten, care, după Adia Horon, era paralel celui canaanit de Leten, iar după Yonatan Aharoni, Leden. Ocupația egipteană la Lod care a început în epoca bronzului timpuriu a durat 300 ani (aprox, intre 3000-2700 î.e.n.). În acea perioadă a locuit în acest loc o populație mixtă de canaaniți băștinași și egipteni. Ca mărturie a prezenței egiptene au rămas numeroase vestigii - mai ales obiecte de ceramică specifice culturii egiptene antice. din epoca primei dinastii de faraoni egipteni, și care au fost descoperite în săpături arheologice din anii 2000. Examinarile de laborator au demonstrat că au fost produse din argilă originară din Egipt.
Epoca fierului
[modificare | modificare sursă]Referințe biblice
[modificare | modificare sursă]Numele ebraic Lod apare în Biblia ebraică cu privire la un oraș din zona tribului Beniamin (Binyamin) și care a fost fondat,împreună cu Ono, de către Shamed sau Shamer (Cronici I, 8:12)
„Fiii lui Elpaal au fost: Eber, Mișeam și Șemed, care au zidit Ono și Lodul și cetățile ce țineau de el”
În cartea lui Iosua Navi (18:11-28) Lod nu apare printre orașele alocate tribului Beniamin. [13]. Dupa tradiție, înca din vremea lui Iosua Lod era inconjurat de un zid. (Talmudul Babilonian, Masehet Meghila 4,col.1) Dar,după câte se pare, colonizarea israelită în regiune a avut loc în timpul regelui Iosia (Yoshiahu).Era vorba de membri ai tribului Binyamin ajunși aici odată cu expansiunea spre vest a Regatului Iuda În Cartea Ezra (2:33) Lod este menționat ca unul din orașele unde iudeii s-au putut întoarce din Captivitatea Babiloniană. După cartea Ezra, locuitorii orașului au fost luați în Babilon după distrugerea Primului Templu, în 586 î.e.n. și s-au întors în timpul stăpânirii persane Ahemenide.
„Oamenii din Lod, Hadid și Ono: șapte sute douăzeci și cinci”
Ezra 2:33 , Nehemia 7:37, 11:35) .
Începând cu secolul al V_lea î.e.n și până la ocupația romană, orașul a devenit centru de învățați iudaici [14][15]
על פי ספר עזרא תושבי לוד גלו עם חורבן בית ראשון, בשנת 586 לפנה"ס, ושבו אליה עם שיבת ציון: ”בְּנֵי-לֹד חָדִיד וְאוֹנוֹ, שְׁבַע מֵאוֹת עֶשְׂרִים וַחֲמִשָּׁה” (ספר עזרא, פרק ב', פסוק ל"ג) (הכוונה למספר העולים לארץ, מבני לוד, חדיד ואונו). גם בפרק י"א בספר נחמיה מובאת לוד כחלק מהערים שחודש יישובם בימי בית שני: ”וּבְנֵי בִנְיָמִן, מִגָּבַע, מִכְמָשׂ וְעַיָּה, וּבֵית-אֵל וּבְנֹתֶיהָ. עֲנָתוֹת נֹב, עֲנָנְיָה. חָצוֹר רָמָה, גִּתָּיִם. חָדִיד צְבֹעִים, נְבַלָּט. לֹד וְאוֹנוֹ, גֵּי הַחֲרָשִׁים. וּמִן-הַלְוִיִּם--מַחְלְקוֹת יְהוּדָה, לְבִנְיָמִין” (פסוקים כ"ב - ל"ו). מאוחר יותר, מופיעה לוד כאחת מהערים ששלחו מתושביהן לחזק את ירושלים בפקודת נחמיה: ”וּשְׁאָר הָעָם הִפִּילוּ גוֹרָלוֹת לְהָבִיא אֶחָד מִן-הָעֲשָׂרָה, לָשֶׁבֶת בִּירוּשָׁלִַם עִיר הַקֹּדֶשׁ, וְתֵשַׁע הַיָּדוֹת, בֶּעָרִים... לֹד וְאוֹנוֹ, גֵּי הַחֲרָשִׁים”. עובדה זו מראה כי לוד הייתה חלק מפחוות יהודה בימיו של נחמיה.
בתקופה הפרסית, נכללה לוד דווקא בשומרון.[דרושה הבהרה]
52</ref> precum și comercial.[16]
După istoricul britanic Martin Gilbert, în epoca Hasmoneilor, Ionatan Macabeul și fratele sau, Shimon Macabeul au extins area aflată sub controlul evreilor, între altele, cucerind și orașul Lod.[17]
În Noul Testament localitatea apare sub numele ei grecesc Lydda, de pildă, în relatarea minunii făcute de Petru la Lod asupra paraliticului Eneas [18] [19][20] (Faptele Apostolilor 9, 32:38 "Lod," Encyclopædia Britannica, 2009 .[21]
Perioada romană
[modificare | modificare sursă]În anul 43 î.e.n. Cassius, guvernatorul Syriei romane, i-a vândut pe locuitorii Lyddei ca sclavi, dar Marcus Antonius i-a pus în libertate după doi ani [22] În 66 e.n. în cursul Primului Război Iudeo-Roman, în calea spre Ierusalim, proconsulul Syriei, Cestius Gallus a distrus orașul După cum relatează Iosephus, el a găsit orașul pustiu, pentru că toți locuitorii săi erau plecati în pelerinaj la Ierusalim cu ocazia Sărbîtorii Tabernacolelor (Sukkot). El a poruncit omorârea a cincizeci de localnici rămași în localitate, apoi a incendiat întreg orașul și și-a continuat drumul.Vespasian a ajuns în oraș în 66 e.n.[23] Colectivitatea evreilor din Lod în epoca talmudică este descrisă în numeroase resurse care includ informații asupra instituțiilor ei,a demografiei și a modului de viață. Ca centru iudaic, orașul a ajuns la un apogeu intre Războiul iudeilor și Revolta lui Bar Kohba si din nou, in zilele lui Yehuda Hanassi și începutul perioadei Amoraimilor. În oraș funcționau numeroase instituții publice, inclusiv școli, case de învățătură si sinagogi.
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- George Habash (1926 - 2008), militant palestinian;
- Nizar Alkhater (n. 1985), pianist, compozitor, dirijor.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Yannai and Marder 2000
- ^ Brink 1999, 2002, Brink et al. 2015
- ^ N.Blokman Newe Yarak - Lod, A Pottery Neolithic Site in the Shephela. MA Thesis. Tel-Aviv University,1996 Tel-Aviv
- ^ Brink 1999, 2002, Brink et al. 2015
- ^ Paz, Rosenberg and Nativ 2005:131–154
- ^ Yannai and Marder 2000
- ^ Schwartz, Joshua J. Lod (Lydda), Israel: from its origins through the Byzantine period, 5600 B.C.-640 A.D.. Tempus Reparatum, 1991, p. 39.
- ^ Amir Golani (2022) Early Bronze Age Remains at Tel Lod, 'Atiqot 108
- ^ Kaplan 1977
- ^ Brink 1999, 2002; Brink et al. 2015
- ^ Paz, Rosenberg and Nativ 2005:131–154
- ^ https://web.archive.org/web/20121023070735/http://www.christusrex.org/www1/ofm/sbf/escurs/TS/02_TSen.html Excursii franciscane în Țara Sfântă
- ^ Exell, J. S. and Spencer-Jones, H. (eds), Pulpit Comentariu la Cronici I 8, biblehub.com.
- ^ Rozenfeld, 2010, p.
- ^ Exell, J. S. and H.Spencer-Jones, (eds), Comentariu la amvon la Cronici I 8, biblehub.com.
- ^ "Lod," Encyclopædia Britannica, 2009.
- ^ Martin Gilbert. Dearest Auntie Flori: The Story of the Jewish People. New York: Harper Collins 2002, p. 82; vezi și Josephus, Antiquities of the Jews 14: 208
- ^ Bible Dictionary, "Lydda"
- ^ International Standard Bible Encyclopedia, "Lod; Lydda"
- ^ Palmer, 1881, p. 216
- ^ . "And it came to pass, as Peter passed throughout all quarters, he came down also to the saints which dwelt at Lydda", Acts 9:32–38
- ^ Josephus Războiul iudeilor I, XI, 2 ; Antichități iudaice XIV, xii, pp.2-5
- ^ Michael Avi-Yonah, s.v. "Lydda," Encyclopaedia Judaica. accesat 1 November 2022.
