Luminița Cazacu
| Luminița Cazacu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  București, România |
| Decedată | (70 de ani) Nisa, Franța |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | regizoare de film scenaristă pictoriță |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Luminița Cazacu (n. , București, România – d. , Nisa, Franța) a fost o regizoare și scenografă română de filme de animație.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Luminița Cazacu s-a născut la data de 14 martie 1940 în orașul București. A absolvit Facultatea de Arte Plastice și Institutul de Arte Frumoase, Secția Muzeologie. A fost angajată apoi la Studioul "Animafilm".
În anul 1971, Luminița Cazacu a obținut premiul Leul de argint la Festivalul de film de la Veneția pentru filmul de debut "Bună dimineața, Poveste"[1][2][3], iar în anul 1984, la Tomar (Portugalia), premiul special al juriului la Festivalul internațional de film pentru copii pentru filmul Baladă pentru o mărgică albastră (primul film românesc cu elemente de animație pe calculator).[4] De asemenea, a obținut și numeroase premii naționale, printre care Premiul UCR pentru film de lungmetraj de animație pentru "Călătoriile lui Pin-Pin"[1].
Luminița Cazacu a făcut parte din diverse jurii și a fost redactor la reviste pentru copii, revista "Mihaela" a lui Nell Cobar fiind una dintre ele. Ultima sa creație, "Daruri"[5], despre tinerii de la Revoluție, nu a fost niciodată difuzată către public. Regizoarea Luminița Cazacu a continuat să realizeze filme de animație și după anul 1990, dar, din cauza condițiilor economice ale animației românești, realizările sale n-au mai ajuns pe ecrane și la spectatori.
Din 1992 a colaborat cu studioul de animație franco-român Dacodac, fiind directorul artistic al echipei care a realizat serialul Caroline et ses amis, după opera scriitorului francez Pierre Probst.[6]
Artista a publicat câteva benzi desenate, reluînd personajele cele mai îndrăgite din desene animate Penelopa și Scufișa Roșie, BD în almanahul Contemporanul (1988), Pin-Pin, stripuri cu simpaticul pinguin, în revista Mihaela, între 1990-1992.[6]
În ultima perioadă, Luminița Cazacu a realizat cărți de colorat, a pictat și a fost membră în diverse jurii (printre care juriul Uniunii Cineaștilor pentru documentar și animație).
Filmografie
[modificare | modificare sursă]Regizoare
[modificare | modificare sursă]- Bună dimineața, poveste[1] ( 1970 - Premiul Leul de argint la Fesitivalul Internațional al Filmului pentru copii de la Veneția)
- Raliul morții (1971)
- Cine a pierdut girafa (1973)
- După-amiezele Penelopei (1977) - 9 minute
- Condiția Penelopei[1] (1977) - 10 minute
- Penelopa și cele 9 muze (1978)
- Maratonul Penelopei (1980)
- Penelopa și uriașii cei răi (1981)
- Penelopa și Scufița Roșie (1982)
- Baladă pentru mărgica albastră[1][7] ( 984 - Premiul special al juriului la Festivalul Internațional de la Tomar - Portugalia)
- Gimnastica (1984- episod din seria Trei prieteni)
- Ariciul (1985 - episod din seria Trei Prieteni)
- Mușețelul (1985 - episod din seria Trei Prieteni)
- Reprezentația (1986 - episod pilot din seria Aventurile lui Pin-Pin)
- Pădurea (1986 - episod din seria Aventurile lui Pin-Pin)
- Deșertul (1987 - episod din seria Aventurile lui Pin-Pin)
- Savana (1987 - episod din seria Aventurile lui Pin-Pin)
- Jungla (1987 - episod din seria Aventurile lui Pin-Pin)
- Oceanul (1987 - episod din seria Aventurile lui Pin-Pin)
- La Pol (1988 - episod din seria Aventurile lui Pin-Pin)
- Acasă (1989 - episod din seria Aventurile lui Pin-Pin)[4]
- Aventurile lui Pin-Pin (serial, 1986-1989)[8]
- Călătoriile lui Pin-Pin (lungmetraj, 1990)
- R/Evoluție (1991)[5]
- Urmărirea (1992 - episod din seria Noile aventuri ale lui Pătrățel)[4]
Scenaristă
[modificare | modificare sursă]- Călătoriile lui Pin-Pin (1990)
Graficiană
[modificare | modificare sursă]- Călătoriile lui Pin-Pin (1990)
Scenografă
[modificare | modificare sursă]- Robinson Crusoe (1974) - în colaborare cu Francesco Guido
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Cinemagia - Luminița Cazacu
- România Liberă, august 2004 - "Animația românească - o tristă retrospectivă"
- ^ a b c d e Nicula, Dinu-Ioan (). Călătorie în lumea animaţiei româneşti. Bucureşti: Meridiane. p. 39-40.
- ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 204.
- ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 206-207.
- ^ a b c Duma, Dana (). Istoria filmului românesc de animație. 1920-2020. București: Editura Academiei Române. p. 239.
- ^ a b Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 571.
- ^ a b Niță, Dodo (). Mic dicționar al autoarelor de benzi desenate din România din volumul Centenarul femeilor din arta românească. Artiste uitate din România : cercetări și studii despre contribuția femeilor la istoria artei românești. vol. 3. Voluntari: Postmodernism Museum. p. 146.
- ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 469.
- ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 464.