Liv Ullmann
| Liv Ullmann | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (81 de ani)[1][2][3][4][5][6][7]  Tōkyō, Japonia[8] |
| Copii | Linn Ullmann[*][9] |
| Cetățenie |  Norvegia Suedia |
| Etnie | Norvegieni |
| Religie | creștinism |
| Ocupație | scriitoare regizoare de film scenaristă autobiografă[*] actriță de film actriță de televiziune[*] regizor de televiziune[*] actriță de teatru[*] actriță |
| Alte premii | |
| Medal of honor Dag Hammarskjold[*] (1985) Donostia Award[*] (2007) South Trøndelag county Culture Award[*] (2001) Telenor Culture Award[*] (2009) Arts Council Norway Honorary Award[*] (1997) Oslo City Culture Award[*] (2012) Trondheim Municipality Culture Award[*] (1987) The Amanda Committee's Honorary Award[*] (1992) Premiul Literar Peer Gynt[*] (1973) Q19360313[*] (2008) Commander with Star of the Order of St. Olav[*] Four Freedoms Award[*] European Film Academy Achievement in World Cinema Award[*] (2004) Haugesund Walk of Fame[*] (2016) Den Spillende Faun[*] (1995) | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Liv Johanne Ullmann (n. ,[1][2][3][4][5][6][7] Tōkyō, Japonia[8])[10] este o regizoare și actriță norvegiană. Ea a fost una dintre „muzele” regizorului suedez Ingmar Bergman.[11]
Ullmann a câștigat Globul de Aur pentru cea mai bună actriță - dramă în 1972 pentru filmul Emigranții (1971) și a fost nominalizat pentru încă patru. În 2000 a fost nominalizată la Palme d'Or pentru cel de-al doilea film ca regizor, Infidelitate. De asemenea, a primit două nominalizări la premiile BAFTA pentru rolurile ei din Scene dintr-o căsnicie (1973) și Față în față (1976) și două nominalizări la premiile Oscar pentru Emigranți și Față în față.
Tinerețe[modificare | modificare sursă]
Ullmann s-a născut în Tokyo, Japonia, ca fiica lui Erik Viggo Ullmann (1907-1945), inginer de aviație norvegian, care lucra la Tokyo la acea dată, și Janna Erbe (născută Lund, 1910-1996), norvegiană.[12] Bunicul ei a fost trimis la lagărul de concentrare Dachau în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru că a ajutat evreii să scape din orașul în care locuia în Norvegia. A murit în lagăr.[13] La vârsta de doi ani, familia s-a mutat în Toronto, Ontario, unde tatăl ei a lucrat la baza aeriană norvegiană de pe insula Toronto (în Lacul Ontario) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.[14] S-a mutat la New York, unde patru ani mai târziu, tatăl ei a murit de o tumoare pe creier, un eveniment care a afectat-o foarte mult.[14] [15] Mama ei a lucrat ca librar în timp ce creștea două fiice.[16] Ei s-au întors în Norvegia, stabilindu-se în Trondheim.[17]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Liv Ullmann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Liv Ullmann, SNAC, accesat în
- ^ a b Liv Ullmann, Internet Broadway Database, accesat în
- ^ a b Liv Ullmann, Filmportal.de, accesat în
- ^ a b Liv Ullmann, Munzinger-Archiv, accesat în
- ^ a b Liv Johanne Ullmann, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b Liv Ullmann, GeneaStar[*]
- ^ a b „Liv Ullmann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ The Peerage
- ^ Larsen, Svend Erik Løken (). „Liv Ullmann”.
- ^ Holden, Stephen (). „A Filmmaker's Hold on His Muse”. The New York Times. Accesat în .
- ^ "Liv Ullmann Biography (1939— )". FilmReference.com. Retrieved 15 August 2010.
- ^ Hattenstone, Simon (). „A Lifelong Liaison”. The Guardian. Accesat în .
- ^ a b Jones, Donald (). „Unravelling Little Norway's Big Secrets”. Toronto Star. p. M03.
- ^ Ouzounian, Richard (). „TIFF: Liv Ullmann spent 'worst and best times of my life' in Toronto”. Toronto Star. Accesat în .
- ^ „The Bergman connection”. The Telegraph. . Accesat în .
- ^ Marcus, J.S. (). „Liv Ullmann's Return to the Stage”. The Wall Street Journal. Accesat în .