Limba dyula

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Limba dioula
Julakan
Vorbită înBurkina Faso, Coasta de Fildeș, Mali
Număr de vorbitori6.852.620,25 (2019)
10,3 milioane de vorbitori ca limba a doua
Sistem de scriereN'Ko, Latin, Arab
Clasificare
Limbi nigero-congoleze
Statut oficial și codificare
ISO 639-2dyu
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)
dyu
Această pagină poate conține caractere Unicode

Jula (sau Dyula, Dioula) este o limbă din familia limbilor mande, vorbită în Burkina Faso, Coasta de Fildeș și Mali. Este una dintre limbile Manding și este cel mai strâns înrudită cu bambara, fiind inteligibilă reciproc cu bambara, precum și cu malinke. Este o limbă vehiculară în Africa de vest și este vorbită de milioane de oameni, fie ca o primă sau a doua limbă. Ca și celelalte limbi mande, este o limbă tonală. Este scrisă cu alfabetul latin și cu alfabetul arab, precum și în sistemul de scriere autohton N'Ko.

Dioula poate fi auzită vorbită în filmul din 2004 Noaptea adevărului, regizat de Fanta Régina Nacro, prima regizoare femeie din Burkina Faso.

Sisteme de scriere și fonologie[modificare | modificare sursă]

Alfabet și ortografie latină[modificare | modificare sursă]

Ortografia dioula este reglementată în Burkina Faso de Subcomisia Dioula a Comisiei Naționale pentru Limbi. Pe 15 iulie 1971 a fost creată subcomisia națională pentru dioula[1] iar pe 16 iulie 1971 a început un studiu în vederea stabilirii alfabetului dioula. Un alfabet a fost publicat pe 27 iulie 1973 și a obținut statutul oficial la 2 februarie 1979[2]. Unele litere au fost adăugate mai târziu, ‹ c, j › pentru cuvinte împrumutate, iar altele au fost înlocuite: ‹ sh › cu ‹ s › și ‹ ny › cu ‹ ɲ ›[3].

Alfabetul Dioula
A B C D E Ɛ F G H I J K L M N Ɲ Ŋ O Ɔ P R S T U V W Y Z
a b c d e ɛ f g h i j k l m n ɲ ŋ o ɔ p r s t u v w y z
Valoarea fonetică
a b c d e ɛ f g h i ɟ k l m n ɲ ŋ o ɔ p r s t u v w j z

În Burkina Faso, alfabetul dioula este format din 28 de litere reprezentând fiecare un singur fonem. În ortografie, vocalele lungi sunt reprezentate prin litere dublate; astfel, /e/ este scris ‹ e › , iar /eː/, ‹ ee ›. Nazalizarea unei vocale este scrisă prin aceasta urmată de un n; de exemplu, /ẽ/ este scris ‹ en ›.

Cele șapte sunete vocale pot fi, de asemenea, prelungite /iː eː ɛː aː ɔː oː uː/ sau nazalizate /ĩ ẽ ɛ̃ ã ɔ̃ õ ũ/.[4]

Notarea tonurilor a fost recomandată în 1973, dar în practică nu sunt scrise. Ghidul de transcriere publicat în 2003 nu reiterează această recomandare. Tonurile sunt notate numai în lucrările lexicografice. Cu toate acestea, pentru a evita ambiguitatea, marcarea tonului este obligatorie în anumite cazuri.

De exemplu:

  • ‹ a › el/ea (pronume a treia persoană singular)
  • ‹ á › voi (pronume a doua persoană plural)

Alfabetul N’Ko[modificare | modificare sursă]

Alfabetul N'Ko este un sistem de scriere autohton pentru continuumul limbii manding, inventat în 1949 de Solomana Kanté, o educatoare din Guineea. Astăzi, scrierea a fost digitalizată ca parte a Unicode, ceea ce îi permite să fie utilizată cu ușurință online, dar lipsa finanțării de la guverne și omniprezența francezei în toate nivelurile vieții de zi cu zi înseamnă că utilizarea acestui alfabet rămâne limitată.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

  • Poporul dyula

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Republic of Burkina Faso, Ministerial Decree no 54/ENC/CNU.
  2. ^ Republic of Burkina Faso, Ministerial Decree no 367/ENC/CNU.
  3. ^ Diallo, Mohamadou (). „Le noyau du code orthographique du dioula du Burkina Faso”. Mandekan, Bulletin Semestriel d'Études Linguistiques Mandé. 37: 9–31. 
  4. ^ Hien, Amélie (). La terminologie de la médecine traditionnelle en milieu jula du Burkina Faso : méthode de recherche, langue de la santé et lexique julakan-français, français-julakan. Université de Montréal. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Commission nationale des langues burkinabè – Sous-commission du dioula, Guide de transcription du Dioula, Burkina Faso, 2003
  • Commission nationale des langues burkinabè – Sous-commission nationale du dioula, Règles orthographiques du Dioula, Ouagadougou, Coopération suisse, 1999, 69
  • Moussa Coulibaly et Haraguchi Takehiko, Lexique du Dioula, Institute of Developing Economies, 1993 (read online [archive])
  • Maurice Delafosse, Vocabulaires comparatifs de plus de 60 langues ou dialectes parlés à la Côte d'Ivoire et dans les régions limitrophes, Paris, E. Leroux, 1904, 284
  • Maurice Delafosse, Essai de manuel pratique de la langue mandé ou mandingue. Étude grammaticale du dialecte dyoula. Vocabulaire français-dyoula. Histoire de Samori en mandé. Étude comparée des principaux dialectes mandé, Paris, Publications de l'INALCO, 1904, 304
  • Mohamadou Diallo, « Le noyau du code orthographique du dioula du Burkina Faso », Mandekan, Bulletin semestriel d’études linguistiques mandé, o 37, 2001, 9-31
  • Mamadou Lamine Sanogo (master's thesis, supervised by Bakary Coulibaly), Les syntagmes nominaux du jula véhiculaire, University of Ouagadougou, 1991, 81
  • Mamadou Lamine Sanogo (DEA thesis, supervised by Bakary Coulibaly), Approche définitoire du jula véhiculaire, University of Ouagadougou, 1992, 79
  • Mamadou Lamine Sanogo, « Tons, segments et règles transformationnelles en jula », Mandenkan, Paris, o 30, 1995, 41-54
  • Mamadou Lamine Sanogo (University of Rouen thesis, supervised by Claude Caitucoli (URA-CNRS 1164)), Langues nationales, langues véhiculaires, langue officielle et glottopolitique au Burkina Faso, 1996, 832
  • Mamadou Lamine Sanogo, « Les fondements scientifiques d'une règle d'écriture orthographique : le redoublement de la voyelle finale du défini en jula », Cahiers du CERLESHS, University of Ouagadougou, o 16, 1999, 127-144
  • Mamadou Lamine Sanogo, À propos de jula à Bobo-Dioulasso, 2000, 73-83 , spécial 2, PUO
  • Mamadou Lamine Sanogo, « L'ethisme jula : origines et évolution d'un groupe ethnolinguistique dans la boucle du Niger », dans Y. G. Madiéga et O. Nao, , 1, 2003, 370-379
  • Mamadou Lamine Sanogo, « À propos des constructions du syntagme complétif en dioula », Cahiers du CERLESHS, University of Ouagadougou, o 20, 2003, 179-211
  • Mamadou Lamine Sanogo, « Vers une approche sociolinguistique des dérivatifs en dioula véhiculaire », Cahiers du CERLESHS, University of Ouagadougou, o 1* er numéro spécial, June 2003, 221-223
  • Mamadou Lamine Sanogo, La recherche terminologique dans un dialecte couvert : le cas du dioula, Paris, Édition des archives contemporaines, 2006, 631-639
  • Y. Person, Samori : Une révolution dyula, 1, Dakar, IFAN, « Mémoires de l’Institut fondamental d’Afrique noire », 1968
  • Y. Person, Samori : Une révolution dyula, 2, Dakar, IFAN, « Mémoires de l’Institut fondamental d’Afrique noire », 1970
  • Y. Person, Samori : Une révolution dyula, 3, Dakar, IFAN, « Mémoires de l’Institut fondamental d’Afrique noire », 1975