Lev Kassil

Date personale
Lev Kassil

Născut	27 iunie/10 iulie 1905 Pokrovskaia sloboda, Imperiul Rus
Decedat	21 iunie 1970 (64 de ani)^[1]^[2]^[3]^[4] Moscova, URSS^[5]
Înmormântat	Cimitirul Novodevici[*]
Cauza decesului	cauze naturale (infarct miocardic)
Părinți	Kassil, Abram Grigorievici[*]
Frați și surori	Iosif Abramovici Kassil[*]
Copii	Kassil, Vladimir Lvovici[*]
Cetățenie	Uniunea Sovietică
Ocupație	jurnalist scriitor scenarist scriitor de literatură pentru copii[] povestitor[]
Limbi vorbite	rusă^[2]^[6]
Studii	Universitatea de Stat din Moscova
Limbi	rusă
Specie literară	roman scurt[*] , nuvelă
Note
Premii	Premiul Stalin Ordinul Insigna de Onoare Ordinul Steagul Roșu al Muncii Ordinul Steaua Roșie Medalia „Pentru apărarea regiunii arctice sovietice”[] Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[] Medial „Comemorarea aniversării a 800 de ani de la fondare a Moscovei”[] Medalia jubiliară „Douăzeci de ani ai Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei 1941-1945”[]
Semnătură

Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Lev Abramovici Kassil (în rusă Лев Абра́мович Касси́ль) (27 iunie 1905, Pocrovsc–21 iunie 1970, Moscova) a fost un scriitor rus sovietic de literatură pentru copii și tineret care a descris viața adolescenților din Uniunea Sovietică și universul lor prin prisma școlii, activităților sportive, a vieții culturale și a războiului.

În 1923 Kassil și-a început studiile la Universitatea de Stat din Moscova unde a studiat aerodinamica. El a publicat prima sa povestire în 1925 și ulterior a colaborat la revistele literare de avangardă REF (Frontul Revoluționar Artistic - în rusă Революционный фронт искусств – РЕФ) și LEF (Frontul Artistic de Stânga - în rusă Левый фронт искусств – ЛЕФ). În 1927 Maiakovski îl invită să publice în revista Noul LEF.

Cărțile sale au fost adesea „romane de dezvoltare”, descriind modul în care tinerii ar putea ajunge, în ciuda greșelilor pe care le fac, la o viziune matură asupra vieții. Modestia, altruismul, rezistența, curajul sunt virtuțile care i-au fost dragi lui Kassil.

În 1950 a primit Premiul Stalin pentru cartea sa Улица младшего сына (Strada mezinului) (1949), scrisă în colaborare cu M. Polianovski, povestea vieții tânărului Volodia Dubinin și a luptei sale în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

Kassil a predat la Institutul de Literatură Maxim Gorki pentru o perioadă lungă de timp. În 1965 a fost ales membru al Academiei de Științe Pedagogice din Uniunea Sovietică.

Un planetoid, 2149 Schwambraniya, descoperit în 1977 de către astronomul sovietic Nikolai Stepanovici Cernîh, a fost numit după țara fictivă din romanul său Șvambrania.^[7]

Opera

Кондуит и Швамбрания (Conduita și Șvambrania), 1928—1931 (Conduita este o nuvelă autobiografică)
Вратарь республики (Portarul republican), 1937
Черемыш, брат героя, 1938
Великое противостояние, 1941—1947
Твои защитники, 1942
Дорогие мои мальчишки (Dragii mei copii), 1944
Улица младшего сына (Strada mezinului), 1949, în colaborare cu Max Poleanovski
Ранний восход, 1953
Ход белой королевы, 1956
Про жизнь совсем хорошую, 1959
Чаша гладиатора (Cupa Gladiatorului), 1961
Маяковский — сам, 1940, 1963
Будьте готовы, Ваше высочество! (Fi gata,^[8] Înălțimea ta!^[9]), 1964^[10]
Три страны, которых нет на карте, 1970

Cărți traduse în limba română

Dragii mei copii, în românește de Marin Sârbulescu și Natalia Petrușevici), București, 1946
Sub semnul lui Marte, în românește de Otilia Cazimir și Xenia Stroe, Editura Cartea Rusă, București, 1949, 322 pagini
Strada mezinului (în colaborare cu Max Poleanovski), Editura Tineretului, București, 1955, 640 pagini
Șvambrania, Editura Tineretului, București, 1958
Strada mezinului (în colaborare cu Max Poleanovski), în românește de M. Sevastos și D. Manu, Editura Tineretului, București, 1964, 564 pagini
Băietanii mei dragi (Povestire), Editura Cartea Moldovenească, Chișinău, 1965, 159 pagini (text în grafie chirilică)
Cupa Gladiatorului, în românește de Sanda Movilă și Natalia Radovici, Editura Tineretului, București, 1965, 378 pagini
Portarul republican, Editura Tineretului, București, 342 pagini
Apărătorii tăi, în românește de Ion Vieru, ilustrații de L. Studenicova, Editura Literatura artistică, Chișinău, 1979, 26 pagini (text în grafie chirilică)

Note

↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (1969), Кассиль Лев Абрамович (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135 |access-date= necesită |url= (ajutor)
1 2 Bibliothèque nationale de France. „Lev Kassil” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.
↑ „Лев Кассиль” (în engleză). Internet Speculative Fiction Database. Wikidata Q2629164. Accesat în 9 octombrie 2017.
↑ Nikolay Skatov, ed. (2005). Русская литература XX века. Том 2, 2005 (în rusă). ISBN 5-94848-262-6. OL 22748677M. Wikidata Q124518167.
↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (1969), Кассиль Лев Абрамович (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135 |access-date= necesită |url= (ajutor)
↑ „ПроДетЛит” (în rusă). 17 septembrie 2019. Wikidata Q124821483.
↑ Schmadel, Lutz D. (1999). Dictionary of Minor Planet Names (ed. 4th). New York: Springer Verlag. p. 174. ISBN 3-540-66292-8.
↑ „Fi gata” este o aluzie la deviza pionierilor sovietici „Totdeauna gata!”
↑ Povestirea descrie viața prințului Srambuk, moștenitor al tronului în Jungahora, o țară africană, în tabara de pionieri „Spartacus” de pe malul Mării Negre.
↑ Prima parte a povestirii (titlul fiind Be Prepared Your Highness) este disponibilă în antologia în limba engleză A harvest of Russian children's literature de Miriam Morton, University of California Press, 1967, accesibilă la Google Books.

Acest articol este traducerea articolului Lev Kassil al Enciclopediei Wikipedia în limba engleză.

[wdref-fb9b7077eccf5cdef9f93272906b2324-1] Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (1969), Кассиль Лев Абрамович (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135 |access-date= necesită |url= (ajutor)

[wdref-5d5750a9bfeb05a94aafe54c9af4336a-2] 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Lev Kassil” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.

[wdref-0df0a21c3b68f0bbe0f14f155e452735-3] „Лев Кассиль” (în engleză). Internet Speculative Fiction Database. Wikidata Q2629164. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-25f24863abede9c6b40d00f2ab3e0f14-4] Nikolay Skatov, ed. (2005). Русская литература XX века. Том 2, 2005 (în rusă). ISBN 5-94848-262-6. OL 22748677M. Wikidata Q124518167.

[wdref-37362b5ab615479d55316ecd6d13965b-5] Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (1969), Кассиль Лев Абрамович (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135 |access-date= necesită |url= (ajutor)

[wdref-254b86a50d6100999f1c1e1294b802e2-6] „ПроДетЛит” (în rusă). 17 septembrie 2019. Wikidata Q124821483.

[7] Schmadel, Lutz D. (1999). Dictionary of Minor Planet Names (ed. 4th). New York: Springer Verlag. p. 174. ISBN 3-540-66292-8.

[8] „Fi gata” este o aluzie la deviza pionierilor sovietici „Totdeauna gata!”

[9] Povestirea descrie viața prințului Srambuk, moștenitor al tronului în Jungahora, o țară africană, în tabara de pionieri „Spartacus” de pe malul Mării Negre.

[10] Prima parte a povestirii (titlul fiind Be Prepared Your Highness) este disponibilă în antologia în limba engleză A harvest of Russian children's literature de Miriam Morton, University of California Press, 1967, accesibilă la Google Books.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]