Lev Șubnikov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Lev Șubnikov
Lev Shubnikov.jpg
Lev Șubnikov
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Sankt Petersburg, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (36 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupație fizician
inventator Modificați la Wikidata
Activitate
Instituție Sankt Petersburg  Modificați la Wikidata
Alma Mater Universitatea de Stat din Sankt Petersburg  Modificați la Wikidata
Conducător de doctorat Iwan Wassiljewitsch Obreimow[*]  Modificați la Wikidata

Lev Vasilievici Șubnikov (29 septembrie 1901 Sankt Petersburg10 noiembrie 1937) a fost un fizician rus.

Tinerețea și cariera științifică[modificare | modificare sursă]

Lev Șubnikov s-a născut în familia unui contabil și a unei casnice. A absolvit Școala comercială din Moscova, iar în 1918 a devenit student al Universitatea din Petrograd. În 1922 s-a transferat la Institutul Politehnic din Petrograd și tot atunci a început să lucreze în paralel la Institutul de fizică, în laboratorul lui I. V. Obreimov, unde a avut-o colegă pe cea care avea să-i devină soție în 1925, O. N. Trapeznikova. Obreimov a fost coordonatorul științific al lui Șubnikov când acesta din urmă și-a susținut proiectul de diplomă, pe 7 iunie 1926. În toamna anului 1926, la recomandarea lui Abram Ioffe, Șubnikova plecat în Olanda ca să-și continue studiile în laboratoarele pentru temperaturile joase din Leiden, conduse de Paul Ehrenfest. Aici, împreună cu șeful laboratorului, profesorul Wander Johannes de Haas, devine coautorul descoperirii efectului Șubnikov-de Hass (oscilațiilor Șubnikov-de Haas). La întoarcerea din Leiden, Șubnikov a primit o invitație de la fostul său profesor, I. V. Obreimov, să se transfere la Institutul Fizico-Tehnic din HarkovUcraina. Din 1931 și până când a fost arestat, a fost conducătorul științific al laboratorului de temperaturi joase. Principalele lui lucrări au fost în domeniile fizicii cristalelor, superconductibilității, antiferomagnetismului, paramagnetismului nuclear, fizicii nucleare și a tehnicii criogenării.

Arestarea[modificare | modificare sursă]

Șubnikov a fost arestat pe 5 august 1937, (Dosarul nr. 9411 – cazul "Катод-Кредо"). Pe 23 august 1937 i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile conform Codului penal al URSS – articolele 54.11, 54.6 și 54.7. Pe 15 octombrie al aceluiași an, procurorul care a cercetat cazul lui Șubnikov și a altor doi colegi, (L. V. Rozenkevici și V. S. Gorski), a propus pedapsa capitală prin împușcare. Hotărârea definitivă pentru împușcarea a fost luată de Comisarul Poporului pentru Afacerile Interne și șef al NKVD-ului, Nicolai Ejov, și de Procurorul General al URSS, Andrei Vîșinski. Șubnikov a fost executat pe 10 noiembrie 1937.

Reabilitarea[modificare | modificare sursă]

În 1956, la cererea procurorului general al URSS, dosarul a fost redeschis, dar a fost rapid clasat. A apărut o neconcordanță ciudată în acte: în timp ce cererea procurorului a fost înregistrată pe 13 octombrie, dosarul a fost clasat pe 11 iulie în același an!

Data la care a fost împușcat Șubnikov a fost falsificată. Văduva fizicianului, O. N. Trapeznikova, a fost înștiințată abia în 1945 că soțul ei ar fi murit. Circumstanțele și data reală a morții lui Șubnikov au fost descoperite de secția republicană a KGB-ului din Ucraina și au fost transmise văduvei pe 4 iulie 1991.

În declarația pe care a dat-o Lev Landau pe 15 august 1956 procurorului miltar care s-a ocupat de reabilitarea lui Șubnikov era scris:

"Lev Vasilievici Șubnikov a fost fără nicio îndoială un mare fizician, care a lucrat în domeniul temperaturilor joase, nu numai în Uniunea Sovietică, dar și în străinătate... Patriotismul lui s-a văzut atunci când a plecat benevol în Olanda, de unde s-a întors în țară pentru a munci pentru patria lui. Paguba adusă științei noastre prin moartea lui Șubnikov este greu de evalut."

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Scurtă biografie pe [1] și pe [2] (în limba rusă);
  • Sărbătorirea centenarului L.V. Șubnikov pe [3] (în limba rusă).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Ю.В.Павленко, Ю.Н.Ранюк, Ю.А.Храмов. "Дело" УФТИ. 1935-1938. Киев: "Феникс" УАННП, 1998, 324 с.