Latrină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Latrină în Polonia
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Latrină

Latrina, numită și privată sau budă este o construcție rudimentară, construită în general din lemn, folosită din cele mai vechi timpuri pentru satisfacerea nevoilor fiziologice, precum defecarea și urinarea.

În general latrinele sunt și au fost construite la o distanță față de locuință care să asigure igiena, respectiv ferirea de surse de infecție și de miros.

În comunitățile mici și izolate soluția cea mai eficace din punct de vedere tehnic și economic rămâne latrina, din cauza faptului că rețelele de canalizare sunt costisitoare, greu de realizat și apa acumulată trebuie epurată în stații speciale.

Molima de holeră din 1990 a fost cauzată de o proastă păstrare a igienei și, pentru aceasta, guvernele multor țări au întreprins campanii pentru construcția latrinelor.

Latrinele sunt alcătuite dintr-o construcție exterioară în general din lemn, o fosă septică săpată în pământ, care poate avea pereții cimentați sau nu, o platformă din lemn sau ciment pe care se așează closetul sau în care se perforează o gaură.

Definiție și beneficii[modificare | modificare sursă]

O latrină sau hazna este un tip de grup sanitar ce colectează fecalele umane într-o groapă în pământ. Fie nu se utilizează apă deloc, fie folosesc între 1-3 litri per clătire pentru latrinele care utilizează clătirea cu jetul de apă.[1] Atunci când sunt construite și întreținute în mod corespunzător, acestea pot reduce răspândirea bolilor prin scăderea cantității de fecale umane din mediu, produse de cătredefecația într-un spațiu neamenajat.[2][3] Acest lucru scade transferul de către muște a agenților patogeni de la fecale și alimente.[2] Acești agenți patogeni reprezintă o cauză majoră a diareei infecțioase și a infecțiilor cu viermi intestinali.[3] În anul 2011, diareea infecțioasă a dus la aproximativ 0,7 milioane de decese la copiii de sub cinci ani și 250 milioane de zile de școală pierdute.[3][4] Latrinele reprezintă cea mai ieftină metodă de elimina fecalele din calea oamenilor.[2]

Construcția și golirea[modificare | modificare sursă]

În general, latrinele sunt formate din trei părți majore: o groapă în pământ, o placă sau podea cu o gaură mică și un adăpost.[1] Groapa are, de obicei 3 metri (10 picioare) adâncime și 1 m (3,2 picioare) în diametru.[1] Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca acestea să fie construite la o distanță rezonabilă față de casă, echilibrând astfel nevoia unui acces ușor cu problema mirosului neplăcut.[2] Distanța de apa subterană și apa de suprafață ar trebui să fie cât mai mare posibilă pentru a reduce riscul de poluare. Gaura din placă nu ar trebui să fie mai mare de 25 de centimetri (9,8 inci), astfel încât copiii să nu cadă în ea. Lumina nu ar trebui să ajungă la groapă, pentru a reduce accesul muștelor. Acest lucru poate necesita utilizarea unui capac, atunci când latrina nu este folosită.[2] Atunci când groapa s-a umplut până la 0,5 metri (1,6 picioare) față de suprafață, aceasta ar trebui fie golită, fie construită o nouă latrină și mutat adăpostul la noua locație.[5] T Gestionarea fecalelor extrase din groapă este complicată. Există atât riscuri de mediu, cât și de sănătate, dacă nu este executată în mod corespunzător.

Îmbunătățiri[modificare | modificare sursă]

O latrină normală poate fi îmbunătățită în diferite moduri. De exemplu, se poate adăuga o conductă de ventilație din groapă până deasupra structurii. Acest lucru îmbunătățește fluxul de aer și scade nivelul mirosului neplăcut. De asemenea, poate reduce numărul de muște atunci când capătul conductei este acoperit cu o plasă(confecționată, de obicei, din fibră de sticlă). La acest tip de grup sanitar nu trebuie utilizat un capac pentru a acoperi gaura din podea.[5] Alte posibile îmbunătățiri includ o podea construită în așa fel încât lichidele se scurg în gaură, iar o consolidare a părții superioare a gropii, cu ajutorul cărămizilor sau a inelelor de ciment poate îmbunătăți stabilitatea.[1][5]

Utilizarea, societatea și cultura[modificare | modificare sursă]

Începând cu anul 2013, latrinele sunt utilizate de către aproximativ 1,77 miliarde de oameni.[6] Acest lucru se aplică mai ales lumii în curs de dezvoltare, precum și zonelor rurale și pustii. În anul 2011, aproximativ 2,5 miliarde de oameni nu au avut acces la un grup sanitar corespunzător, iar un miliard de oameni recurg la defecația într-un spațiu neamenajat din vecinătatea acestora.[7] Asia de Sud-Est și Africa sub-Sahariană au cel mai slab acces la grupuri sanitare.[7] În țările în curs de dezvoltare, costul unei latrine simple din vecinătatea acestora ajunge, de obicei, la o sumă între 25 și 60 USD.[8] Costurile de întreținere continuă variază între 1,5 și 4 USD per persoană/an, lucru care, de obicei, nu este luat în considerare.[9] În anumite zone rurale din India, campania "No Toilet, No Bride" („Fără grup sanitar, fără mireasă”) a fost utilizată pentru a promova grupurile sanitare, prin încurajarea femeilor să refuze să se mărite cu un bărbat care nu deține un asemenea grup sanitar.[10][11]

Contraindicații[modificare | modificare sursă]

Latrinele sunt contraindicate în următoarele cazuri:

  • zone inundabile
  • zone unde pânza freatică este puțin profundă
  • locuri apropiate de izvoare
  • teren pietros
  • la mai puțin de 30 metri de casă sau fântână

Pericole[modificare | modificare sursă]

În fermentarea excrețiilor se produce dioxid de carbon și metan și uneori monoxid de carbon care este foarte toxic și care se acumulează în fosa septică. În cazul golirii și igienizării fosei septice trebuie să se lucreze în echipă și ca muncitorii să se protejeze cu măști pentru că monoxidul de carbon produce amețeală, leșin și duce în mod rapid la moarte.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Tilley, E., Ulrich, L., Lüthi, C., Reymond, Ph. and Zurbrügg, C. (2014). Compendium of Sanitation Systems and Technologies (ed. 2). Dübendorf, Switzerland: Swiss Federal Institute of Aquatic Science and Technology (Eawag). ISBN 9783906484570. http://www.sandec.ch/compendium 
  2. ^ a b c d e Simple pit latrine (fact sheet 3.4)”. 1996. http://helid.digicollection.org/en/d/Js13461e/3.4.html. Accesat la 15 august 2014. 
  3. ^ a b c Call to action on sanitation” (pdf). http://sanitationdrive2015.org/wp-content/uploads/2013/03/DSG_Sanitation_Fast-Facts_final.pdf. Accesat la 15 august 2014. 
  4. ^ Walker, CL; Rudan, I; Liu, L; Nair, H; Theodoratou, E; Bhutta, ZA; O'Brien, KL; Campbell, H et al. (20 aprilie 2013). „Global burden of childhood pneumonia and diarrhoea.”. Lancet 381 (9875): 1405–16. doi:10.1016/s0140-6736(13)60222-6. PMID 23582727. 
  5. ^ a b c François Brikké (2003). Linking technology choice with operation and maintenance in the context of community water supply and sanitation. World Health Organization. p. 108. ISBN 9241562153. http://whqlibdoc.who.int/publications/2003/9241562153.pdf 
  6. ^ Graham, JP; Polizzotto, ML (1 mai 2013). „Pit latrines and their impacts on groundwater quality: a systematic review.”. Environmental health perspectives 121 (5): 521–30. doi:10.1289/ehp.1206028. PMID 23518813. 
  7. ^ a b (pdf) Progress on sanitation and drinking-water - 2014 update.. WHO. 2014. pp. 16–20. ISBN 9789241507240. http://www.unicef.org/publications/files/JMP_report_2014_webEng.pdf 
  8. ^ Selendy, Janine M. H. (2011). Water and sanitation-related diseases and the environment challenges, interventions, and preventive measures. Hoboken, N.J.: Wiley-Blackwell. p. 25. ISBN 9781118148600. http://books.google.ca/books?id=nZlS4ZfUOZUC&pg=PA25 
  9. ^ Sanitation and Hygiene in Africa Where Do We Stand?. Intl Water Assn. 2013. p. 161. ISBN 9781780405414. http://books.google.ca/books?id=_CkDAwAAQBAJ&pg=PA161 
  10. ^ Global Problems, Smart Solutions: Costs and Benefits. Cambridge University Press. 2013. p. 623. ISBN 9781107435247. http://books.google.ca/books?id=g9tRAgAAQBAJ&pg=PA623 
  11. ^ Stopnitzky, Yaniv (12 decembrie 2011). „Haryana's scarce women tell potential suitors: "No loo, no I do"”. Blog of World Bank. http://blogs.worldbank.org/impactevaluations/haryanas-scarce-women-tell-potential-suitors-no-loo-no-i-do-guest-post-by-yaniv-stopnitzky. Accesat la 17 noiembrie 2014.