Karl I, Landgraf de Hesse-Kassel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Karl I
Landgraf de Hesse-Kassel
Karl (Hessen-Kassel, 1654).jpg
Date personale
Născut 3 august 1654
Kassel, Hesse
Decedat 23 martie 1730 (75 de ani)
Kassel, Hesse
Înmormântat Martinskirche[*] Modificați la Wikidata
Părinți Wilhelm al VI-lea
Hedwig Sophie de Brandenburg Modificați la Wikidata
Frați și surori Elisabeth Henriette of Hesse-Kassel[*]
Charlotte Amalie de Hesse-Kassel
William VII, Landgrave of Hesse-Kassel[*]
Philippe de Hesse-Philippsthal Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Maria Amalia de Courland
Copii Wilhelm
Karl
Frederick I al Suediei
Christian
Sophie Charlotte
Karl
Wilhelm al VIII-lea, Landgraf de Hesse-Kassel
Leopold
Ludwig
Marie Luise, Prințesă de Orania
Maximilian
Georg Karl
Eleonore Antoine
Wilhelmine Charlotte
Cetățenie Flag of Germany.svg Germania Modificați la Wikidata
Religie Calvinism
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Casa de Hesse-Kassel

Karl de Hesse-Kassel (germană Karl von Hessen-Kassel; 3 august 165423 martie 1730), din Casa de Hesse, a fost Landgraf de Hesse-Kassel din 1670 până în 1730.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Karl a fost al doilea fiu al lui Wilhelm al VI-lea, Landgraf de Hesse-Kassel și a soției acestuia, Hedwig Sophia de Brandenburg (1623-1683). Până în 1675 mama lui a domnit ca regentă în timpul minoratului său, înainte ca el să preia puterea pentru următorii 55 de ani. Fratele său mai mare, Wilhelm al VII-lea, a murit în 1670 la scurt timp după ce a devenit adult, chiar înainte să aibă șansa să preia puterea.

Sub domnia lui Karl, consecințele Războiului de Treizeci de ani într-un ținut agricol ca Hesse-Kassel au fost depășite mult mai repede decât au fost în regiunile mai industrializate ale Imperiului German. El a recreat o armată mare și a pus-o în slujba altor țări în Războiul Spaniol de Succesiune.

În 1685 Karl a dat fratelui său mai mic Philipp o mică parte din teritoriu, așa numita Hesse–Philippsthal, numită după Philippsthal.

Landraful Karl a continuat dezvoltarea Parcului Wilhelmshöhe în Habichtswald, acum o rezervație naturală la vest de Kassel. În special construirea monumentului Hercules care a dus și la amenajarea unor cascade de inspirație italiană.

Cu participarea Landgrafului, care a fost interesat de istorie, primele săpături arheologice au început în 1709 pe Mader Heide.

Familie[modificare | modificare sursă]

Karl s-a căsătorit cu verișoara sa primară, Maria Amalia de Courland (1653-1711), fiica lui Jacob Kettler, Duce de Courland, cu care a avut 17 copii, dintre care 14 au trăit suficient cât să aibă un nume:

  • Wilhelm (29 martie 1674 – 25 iulie 1676)
  • Karl (24 februarie 1675 – 7 decembrie 1677)
  • Friedrich (28 aprilie 1676 – 5 aprilie 1751 ), care și-a succedat tatăl ca Frederick, Landgraf de Hesse-Kassel, și în 1720 a devenit rege al Suediei. S-a căsătorit prima dată în 1700 cu Prințesa Louisa Dorothea de Brandenburg (1680–1705) și a doua oară în 1715 cu Ulrika Eleonora, regină a Suediei (1688–1741)
  • Christian (2 iulie 1677 – 18 septembrie 1677)
  • Sophie Charlotte (16 iulie 1678 – 30 mai 1749); s-a căsătorit în 1704 cu Frederick Wilhelm, Duce de Mecklenburg-Schwerin (1675–1713)
  • Fiu (12 iunie 1679)
  • Karl (12 iunie 1680 – 13 noiembrie 1702)
  • Wilhelm (10 martie 1682 – 1 februarie 1760), care și-a succedat fratele mai mare Frederick sub numele de Wilhelm al VIII-lea, Landgraf de Hesse-Kassel. S-a căsătorit în 1717 cu Dorothea Wilhelmina de Saxa-Zeitz (1691–1743)
  • Leopold (30 decembrie 1684 – 10 septembrie 1704)
  • Louis (5 septembrie 1686 – 23 mai 1706)
  • Marie Louise (7 februarie 1688 – 9 aprilie 1765); s-a căsătorit în 1709 cu Johann Willem Friso, Prinț de Orania (1687–1711)
  • Maximilian (28 mai 1689 – 8 mai 1753); s-a căsătorit în 1720 cu Friederike de Hesse-Darmstadt (1698–1777)
  • Fiică (5 iulie 1690 )
  • Georg Karl (8 ianuarie 1691 – 5 martie 1755)
  • Eleonore Antoine (11 ianuarie 1694 – 17 decembrie 1694)
  • Wilhelmine Charlotte (8 iulie 1695 – 27 noiembrie 1722)
  • Fiu (1696)

Alte relații[modificare | modificare sursă]

După decesul soției sale în 1713, Karl a avut o relație cu Jeanne Marguerite de Frere, marchiză de Langallerie, cu care a avut un fiu, Karl Frederic Philippe de Gentil, marchiz de Langallerie, și care a murit de tânăr. Karl a asigurat securitatea financiară a copiilor pe care i-a avut cu metresele sale.

După marchiza de Langallerie, următoarea relație a fost Barbara Christine von Bernhold (1690–1756), care a avut o relație bună cu fiii lui și, după decesul lui Karl în 1730 i s-a permis să rămână la Curte. Ea a devenit în 1730 cea care a condus Curtea lui Wilhelm și pentru că soția acestuia, Dorothea Wilhelmine de Saxa-Zeitz, a fost închisă din cauza unei boli mentale, ea a condus ceremoniile de la Curte ca prima doamnă. De asemenea, a exercitat o mare influență politică asupra lui Wilhelm, el numind-o consilierului lui politic. A locuit la Palatul Bellevue.