Sari la conținut

Kamatari Fujiwara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Kamatari Fujiwara
Date personale
Nume la naștere安惠重男 Modificați la Wikidata
Născut[1] Modificați la Wikidata
Fukagawa-ku⁠(d), prefectura Tokyo⁠(d), Japonia Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani) Modificați la Wikidata
Tokyo⁠(d), Tōkyō, Japonia Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (senilitate) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuSadako Sawamura[*][[Sadako Sawamura (actriță japoneză)|​]] () Modificați la Wikidata
Cetățenie Japonia
 Imperiul Japonez (–) Modificați la Wikidata
Ocupațieactor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba japoneză Modificați la Wikidata
Alma materColegiul de Muzică de la Tokyo[*]
Alte premii
Ordinul Tezaurului Sacru clasa a IV-a[*] Modificați la Wikidata

Kamatari Fujiwara (藤原釜足 Fujiwara Kamatari?, n. , Fukagawa-ku⁠(d), prefectura Tokyo⁠(d), Japonia – d. , Tokyo⁠(d), Tōkyō, Japonia), numit uneori Keita Fujiwara,[2] a fost un actor japonez, cunoscut pentru colaborarea cu cineastul Akira Kurosawa.[3] A apărut în aproape 240 de filme între 1933 și 1984.[4]

Fujiwara s-a născut la Tokyo, la 15 ianuarie 1905. Părinții lui aveau o mică întreprindere tipografică, dar afacerea nu a mers bine, așa că la 10 ani micul Kamatari a început să lucreze la o cofetărie locală. La vârsta de 14 ani a început să vândă cherestea pentru construcții în prefectura Shizuoka. Un an mai târziu s-a întors la Tokyo pentru a urma studii de farmacist.

Opera Asakusa fusese inaugurată în 1916 și devenise în anii 1920 foarte populară, începând să facă parte din cultura de masă a vremii.[5] Inspirat de succesul ei, Fujiwara s-a înscris la școala de actorie și arte marțiale Takinogawa, iar, după absolvire, l-a abordat pe actorul Kuroki Kenzo pentru a-l ruga să-l învețe personal meseria de actor. Inițial a apărut pe scenă pe post de corist, dar, dându-și seama că era scund și nu foarte atrăgător și că era puțin probabil să primească un rol principal în piesele de teatru, a decis să-și diversifice abilitățile artistice și a început să studieze vioara la Școala de Muzică Toyo.

După Cutremurul din câmpia Kantō din 1923, Opera Asakusa a început să-și piardă popularitatea, iar Fujiwara a lucrat ca violonist în cinematografe, unde mica sa înălțime și neatractivitatea nu erau o problemă. În ciuda aspectului său, s-a căsătorit cu o femeie necunoscută de la țară, cu care a avut un fiu; cu toate acestea, soția lui a murit după naștere.

În acest moment, un vechi prieten, actorul și comicul Kenichi Enomoto, i-a cerut să se alăture Follies Casino, un complex imens de teatre, săli de muzică și cinematografe din cartierul Asakusa, centrul vechiului Edo, care atrăgeau un număr mare de oameni. El avea un rol comic pentru care se folosea de abilitățile fizice și de mișcările de karate pe care le învățase. În 1933 a demisionat de la Casino Follies și a devenit actor de film.

Primul său film, Ongaku Kigeki - Horoyui Jinsei, era o comedie despre bucuriile consumului de bere și a fost lansat în 1933.[6] Acest film a fost prima producție a studioului Toho Co., Ltd.,[6] care va deveni cel mai mare și mai bogat studio din așa-numita „Epocă de Aur” a cinematografiei japoneze din anii 1950 și începutul anilor 1960.[7] Majoritatea filmelor în care a apărut în următorii 40 de ani au fost realizate de compania Toho.[6] În perioada Războiului din Pacific a apărut pe genericele filmelor sub numele Keita Fujiwara.[2]

În 1936 Fujiwara s-a căsătorit cu colega sa, actrița populară Sadako Sawamura, pe care a cunoscut-o în timp ce s-au aflat împreună pe platoul de filmare. Deși au jucat în numeroase filme ala studiourilor Toho, ei au jucat împreună în doar două filme: Toyuki, o coproducție chinezo-japoneză realizată în 1940, și Uma, realizată în 1941. Nu au avut copii și au divorțat în 1946. Fujiwara nu s-a mai recăsătorit.

Kamatari Fujiwara este cunoscut în principal pentru colaborarea îndelungată cu Akira Kurosawa, la fel ca Toshiro Mifune.[3] A început să colaboreze cu Kurosawa în 1941, când cineastul era doar un regizor asistent, și începând cu Ikiru (1951) a fost distribuit în numeroase filme ale lui Kurosawa, mai mult decât Toshiro Mifune și Takashi Shimura.[8] De la Ikiru (1952) și până la Kagemusha (1980) a apărut în toate filmele lui Kurosawa, cu excepția filmelor Tronul însângerat și Vânătorul din taiga (1975).[9] A jucat atât roluri comice, cât și roluri dramatice. S-a făcut remarcat în filmele Ikiru (1952),[10] Cei șapte samurai (1954) - unde l-a interpretat pe țăranul Manzo, care-și deghizează fiica în băiat -,[11] Azilul de noapte (1957) - în rolul unui fost actor, cu o carieră distrusă de alcoolism -,[12] Yojimbo (1961) - în rolul unui negustor de mătase -[13] și Sanjuro (1961) - în rolul unui conspirator de origine nobilă.[13]

Activitatea sa din filmele lui Kurosawa l-a adus în atenția altor regizori, precum Nagisa Oshima și Masahiro Shinoda, care l-au distribuit în filmele lor.[9] A apărut în aproape toate genurile de filme făcute de compania Toho: thrilleruri, drame istorice, comedii romantice etc.[9] Regizorul Arthur Penn i-a oferit ocazia să joace în Statele Unite ale Americii, în rolul mut al artistului din filmul Mickey One (1965).[9] Eșecul filmului l-a făcut să se întoarcă în Japonia.

Fujiwara s-a retras din cariera de actor la sfârșitul anilor 1970, deși a continuat să apară ocazionale la televiziune. Ultimul său rol în film a fost o apariție scurtă, dar memorabilă, în The Funeral (お葬式, 1984) al lui Juzo Itami.[9] A murit în 1985, la vârsta de 80 de ani, într-un spital din Tokyo, după ce a suferit un atac de cord.[9][14] Vechea movilă Abuyama din Osaka servește ca loc al îngropării sale.[15]

Filmografie selectivă

[modificare | modificare sursă]
Hideko Takamine și Kamatari Fujiwara în Hideko no shasho-san (1941)
  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c Galbraith IV (2002), p. 658.
  3. ^ a b Galbraith IV (2002), p. 480.
  4. ^ „Filmografie” (în japoneză). Accesat în . 
  5. ^ Yukhiko Yoshida, „Lee Tsia-oe and Baku Ishii before 1945”, în Pan Asian Journal of Sports and Physical Fitness, p. 57.
  6. ^ a b c Galbraith IV (2002), p. 259.
  7. ^ Stuart Galbraith IV, The Toho Studios Story: A History and Complete Filmography, Scarecrow Press, 2008, p. 5.
  8. ^ Galbraith IV (2002), pp. 259-260.
  9. ^ a b c d e f Galbraith IV (2002), p. 260.
  10. ^ Galbraith IV (2002), p. 154.
  11. ^ Galbraith IV (2002), p. 175.
  12. ^ Galbraith IV (2002), pp. 239, 241.
  13. ^ a b Galbraith IV (2002), p. 301.
  14. ^ Chicago Tribune, 23 decembrie 1985, News National, p. 8.
  15. ^ Japanese Nwspaper Headlines. (Morning) 3 noiembrie 1987, Japan Economic Newswire, Kyodo
  16. ^ Galbraith IV (2002), p. 655.
  17. ^ Galbraith IV (2002), p. 664.
  18. ^ Galbraith IV (2002), p. 666.
  19. ^ Galbraith IV (2002), p. 672.
  20. ^ Galbraith IV (2002), p. 675.
  21. ^ Galbraith IV (2002), p. 680.
  22. ^ Galbraith IV (2002), p. 685.
  23. ^ Galbraith IV (2002), p. 688.
  24. ^ Galbraith IV (2002), p. 694.
  25. ^ Galbraith IV (2002), p. 697.
  26. ^ Galbraith IV (2002), p. 699.
  27. ^ Galbraith IV (2002), p. 702.
  28. ^ Galbraith IV (2002), p. 707.
  29. ^ Galbraith IV (2002), p. 709.
  30. ^ Galbraith IV (2002), p. 723.
  31. ^ Galbraith IV (2002), pp. 733-734.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]