José Casado del Alisal
| José Casado del Alisal | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Villada(d), Castilia și León, Spania |
| Decedat | (54 de ani)[1] Madrid, Noua Castilie(d), Spania[1] |
| Frați și surori | Carlos Casado del Alisal[*] |
| Cetățenie |  Spania |
| Ocupație | pictor |
| Limbi vorbite | limba spaniolă |
| Activitate | |
| Studii | Real Academia de Bellas Artes de San Fernando[*] |
| Mișcare artistică | Orientalism |
| Premii | Ordinul Isabelei Catolica în grad de Mare Cruce[*] Encomienda de Número de la Orden de Carlos III[*] |
Modifică date / text  | |
José María Casado del Alisal (n. , Villada(d), Castilia și León, Spania – d. , Madrid, Noua Castilie(d), Spania) a fost un pictor spaniol de portrete și subiecte istorice.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut în Villada(d) și și-a început educația artistică la nou-înființata „Escuela Municipal de Dibujo de Palencia”, de unde au provenit mulți artiști spanioli renumiți, și a continuat la Real Academia de Bellas Artes de San Fernando,[2] unde a studiat sub îndrumarea lui Federico de Madrazo. În 1855, pictura sa „Învierea lui Lazăr” i-a adus o bursă pentru a studia la Roma. A locuit și la Napoli, Milano și Veneția. Bursa i-a fost prelungită în 1861, astfel încât să-și poată continua studiile la Paris, unde a participat la expoziția din 1862 cu lucrarea „Jurământul Cortesului Cádizului”,[2] care este expusă în prezent în Congresul Deputaților. De asemenea, a primit medalii la Expozițiile Naționale din 1860 și 1864.
În ianuarie 1881, a devenit primul director al nou înființatei „Academia de España en Roma”. În același an, una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale, "Clopotul din Huesca", nu a primit mai mult decât o mențiune onorabilă la Expoziție, ceea ce l-a determinat să demisioneze din funcția de director. În mod ironic, în anul următor, a fost numit membru al juriului care a judecat candidații care au aplicat pentru bursa de la Roma. În 1885, a devenit membru al Academiei din San Fernando.[3] A murit anul următor la Madrid.
Picturile de istorie au fost obiectivul său principal, deși a realizat și portrete ale multor oameni de seamă, printre care Baldomero Espartero(d), Isabela a II-a, Alfonso al XII-lea și Emilio Castelar y Ripoll(d). L-a desenat pe prietenul său Gustavo Adolfo Bécquer întins pe patul de moarte, la o jumătate de oră de la moartea acestuia. Întâmplător, acest lucru s-a întâmplat în același timp cu o eclipsă totală de soare, iar efectele de lumină pe care le-a produs eclipsa sunt reprezentate în gravura finală.
Fratele său a fost omul de afaceri și consilier economic spaniolo-argentinian, Carlos Casado del Alisal(d).
Picturi selectate
[modificare | modificare sursă]-
Jurământul Cortesului Cádizului (1862) -
Clopotul de la Huesca(d) (1880) -
Predarea la Bailén (1864)
.jpg)
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Muzeul Prado
- ^ a b Brief biography @ the Museo del Prado
- ^ Brief biography @ Buscabiografías
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Francisco Portela Sandoval, Casado Del Alisal, 1831-1886, Diputación Provincial de Palencia, 1986ISBN: 84-505-4582-X
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Arte España: Scurtă biografie și apreciere de José Manuel Tome
- ArtNet: Mai multe lucrări de Casado del Alisal
- Desene de José Casado del Alisal la Biblioteca Nacional de España .
