John Neville

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
John Neville
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Londra, Anglia, Regatul Unit Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani)[5][1][2][3] Modificați la Wikidata
Toronto, Ontario, Canada[6] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiboala Alzheimer Modificați la Wikidata
Număr de copii6 Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit
 Canada Modificați la Wikidata
Ocupațieactor de voce[*]​
actor de teatru[*]​
actor de film
actor de televiziune[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[7] Modificați la Wikidata
Alma materRoyal Academy of Dramatic Art
Chiswick School[*][[Chiswick School (school in Hounslow, UK)|​]]
Alte premii
Ofițer al Ordinului Imperiului Britanic[*]​
membru al Ordinului Canadei[*]​ Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

John Reginald Neville, CM⁠(d), OBE (n. , Londra, Anglia, Regatul Unit – d. , Toronto, Ontario, Canada)[8] a fost un actor englez de teatru și film.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Neville s-a născut în Willesden⁠(d), Londra, fiul lui Mabel Lillian (născută Fry) și al lui Reginald Daniel Neville, șofer de camion.[9] A fost educat la Willesden și Chiswick⁠(d) County Schools,[10] iar după îndeplinirea serviciului militar în Marina Regală în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a studiat actoria în cadrul Academiei Regale de Artă Dramatică.[11]

Cariera[modificare | modificare sursă]

Marea Britanie[modificare | modificare sursă]

Neville a fost vedetă a teatrului West End al anilor 1950, considerat drept „unul dintre cei mai importanți actori clasici ai generației lui Richard Burton și Peter O'Toole”.[12] În calitate de membru al teatrului Old Vic din Londra, a interpretat numeroase roluri principale clasice, inclusiv Romeo în Romeo și Julieta de Shakespeare (rol pe care l-a reluat în serialul de antologie Producers' Showcase⁠(d)) și Richard în Richard al II-lea. De asemenea, a apărut în Othello[13] și în piesa muzicală Lolita, My Love⁠(d). A apărut adesea pe scena teatrului Bristol Old Vic⁠(d).

Cunoscut pentru simetria facială și vocea dulce, Neville a fost descris în mod regulat drept succesorul actorului John Gielgud. A interpretat rolul personajului Nestor Le Fripé în producția originală West End a piesei de teatru muzical Irma La Douce⁠(d). A revenit pe scena londoneză pentru o scurtă perioadă în 1963, având rolul principal în piesa Alfie⁠(d) a dramaturgului Bill Naughton⁠(d).[14]

În 1961, după ce salariul său săptămânal a scăzut de la 200 la 50 de lire sterline, s-a alăturat teatrului Nottingham Playhouse⁠(d) și a devenit director artistic împreună cu Frank Dunlop⁠(d) și Peter Ustinov.[15] A devenit unul dintre principalele teatre de repertoriu din Marea Britanie.[16] A demisionat în 1967 din cauza unor dispute financiare cu autoritățile locale și Arts Council of Great Britain⁠(d).[15][17][18]

L-a interpretat pe Ducele de Marlborough în serialul BBC2 The First Churchills⁠(d) (1969). A fost primul spectacol difuzat ca parte a serialului de antologie american Masterpiece Classic⁠(d) în 1971.[19][20][21]

Canada[modificare | modificare sursă]

A părăsit Marea Britanie împreună cu familia în 1972 și s-a mutat în Canada.[22] A preluat postul de director artistic la Teatrului Citadel⁠(d) din Edmonton, Alberta (1973–78), iar mai târziu a ocupat poziții similare la Teatrul Neptune⁠(d) din Halifax, Nova Scotia (1978–83) și în cadrul altor companii de teatru canadiene. A fost director artistic al Festivalului Stratford⁠(d) din 1985 până în 1989.[23]

Regizorul Terry Gilliam l-a ales pentru rolul principal din lungmetrajul The Adventures of Baron Munchausen (1988). În film, Neville interpretează personajul în trei etape diferite ale vieții sale: la 30 de ani, 50 de ani și 70 de ani. Din 1995 până în 1998, Neville a avut un rol episodic important în serialul de televiziune The X-Files; a reluat rolul în filmul Dosarele X - Înfruntă viitorul. Deși a avut roluri de televiziune și ocazional de film, acesta a apărut cu precădere în piese de teatru.

În ultimii săi ani, Neville a avut roluri cameo în The Man Who Sued God⁠(d) și Al cincilea element, respectiv un rol minor în Păienjeniș de nebunie⁠(d) (2002). În același an, a apărut în filmul rus Crime and Punishment⁠(d).

În 2003, Neville a susținut o lectură teatrală a cărții Samson Agonistes⁠(d) de John Milton împreună cu Claire Bloom la Colegiul Bryn Mawr.[24] A apărut într-un episod al telenovelei Train 48⁠(d) (2005)

A fost numit membru al Ordinului Canadei⁠(d) în 2006.[25]

Moartea[modificare | modificare sursă]

Conform publiciștilor de la Stratford Shakespeare Festival⁠(d), Neville a murit „înconjurat de familie” la 19 noiembrie 2011 la vârsta de 86 de ani.[26] Acesta a suferit de boala Alzheimer în ultimii săi ani de viață.[27]

Filmografie parțială[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „John Neville”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d John Neville (actor), SNAC, accesat în  
  3. ^ a b c d John Neville, Internet Broadway Database, accesat în  
  4. ^ a b John Neville, Filmportal.de, accesat în  
  5. ^ a b http://www.cbc.ca/news/arts/story/2011/11/21/neville-obit-actor.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ „John Neville”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. ^ „Actor John Neville dies at 86”. CBC News. The Canadian Press. . 
  9. ^ „Neville profile at Film Reference.com”. Filmreference.com. Accesat în . 
  10. ^ „John Neville obituary”. the Guardian (în engleză). . Accesat în . 
  11. ^ Hayward, Anthony "John Neville: Shakespearean actor and director who became a theatrical force in Canada ", The Independent, 26 November 2011
  12. ^ Jeremy Lewis, "A Real Class Act", Nottingham Post, 5 March 1999
  13. ^ „Obituaries: John Neville”. The Daily Telegraph. London. . 
  14. ^ Hayward, Anthony "John Neville: Shakespearean actor and director who became a theatrical force in Canada ", The Independent, 26 November 2011
  15. ^ a b Hayward, Anthony "John Neville: Shakespearean actor and director who became a theatrical force in Canada ", The Independent, 26 November 2011
  16. ^ Jeremy Lewis, "A Real Class Act", Nottingham Post, 5 March 1999
  17. ^ „Obituaries: John Neville”. The Daily Telegraph. London. . 
  18. ^ Coveney, Michael (). „John Neville Obituary”. The Guardian. 
  19. ^ McMillan, Nancy Pomerene (21 September 1980). „A 10th Birthday for Masterpiece Theatre of John Neville and Susan Hampshire in 'The First Churchills'”. The New York Times. p. 35. Accesat în subscription.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  20. ^ King, Susan (13 January 1991). „British exports now a staple on U.S. TV”. Austin American-Statesman. p. 37. Arhivat din original în 2018-07-25. Accesat în subscription.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  21. ^ King, Susan (). „'Buccaneers' Kicks Off 'Masterpiece' Anniversary”. Chicago Sun-Times. p. 11. Arhivat din original la . 
  22. ^ Nestruck, J. Kelly (). „John Neville was at home on the stage and on screens large and small”. The Globe and Mail. Accesat în . 
  23. ^ Coveney, Michael (). „John Neville Obituary”. The Guardian. 
  24. ^ Heller, Karen (). „Bryn Mawr shows creative side as it makes way for arts”. The Chicago Tribune. Accesat în . 
  25. ^ (Press release).  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor);
  26. ^ „Actor John Neville dies at 86”. Variety. Associated Press. . Accesat în . 
  27. ^ Coveney, Michael (). „John Neville Obituary”. The Guardian. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=John_Neville&oldid=15874028