John Collins

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
John Collins
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Oxford, Regatul Angliei Modificați la Wikidata
Decedat (58 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Londra, Regatul Angliei Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician Modificați la Wikidata
Activitate
PremiiMembru al Societății Regale[*]  Modificați la Wikidata

John Collins (n. 25 martie 1625 la Woodeaton, Oxfordshire - d. 10 noiembrie 1683 la Londra) a fost un matematician și istoriograf englez. Este cunoscut în special pentru corespondența intensă pe care a purtat-o cu matematicieni ca: Giovanni Alfonso Borelli, Gottfried Wilhelm von Leibniz, Isaac Newton și John Wallis.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Tinerețea și-a petrecut-o pe mare în serviciul unui căpitan de vapor. Reîntors în Anglia, a studiat matematică și a primit un serviciu la Biroul Contribuțiilor Financiare.

Ca urmare a lucrărilor publicate, în anul 1667 este admis ca membru al Royal Society, fiind supranumit de savanții timpului "Mersenne englez".

Activitate științifică[modificare | modificare sursă]

Activitatea sa constă în domeniul istoriei matematicii prin sprijinul pe care l-a acordat editorilor de opere vechi și noi, și în vasta sa corespondență științifică.

Toate lucrările lui Collins prezintă o importanță deosebită pentru istoria matematicii. În 1671 a cercetat așa-numită "problemă Snellius-Pothenot".

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1652: Introduction to merchant's accompts
  • 1658: The sector on a quadrant
  • 1659: Mariners plain scale new plained.

În 1712 a apărut post-mortem o colecție de scrisori între Leibniz și Newton asupra calculului diferențial și integral, scrisori publicate sub îngrijirea lui Collins.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ John Collins, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în