John Akeroyd
John Robert Akeroyd | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1952 (72 de ani)[1][2][3] |
Cetățenie | Regatul Unit |
Ocupație | botanist[*] |
Limbi vorbite | limba engleză |
Activitate | |
Alma Mater | Universitatea Saint Andrews |
Modifică date / text |
John Robert Akeroyd (n. 1952[1][2][3]) este un botanist britanic.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A urmat studii de botanică la Universitatea Saint Andrews, pe care le-a continuat la Universitatea Cambridge, unde a urmat studii de doctorat în genetica ecologică a buruienilor. A efectuat apoi studii postdoctorale la Trinity College din Dublin(d) (1979–1981), unde a colaborat cu profesorul David Allardice Web(d), apoi a obținut o serie de burse de cercetare postdoctorală la Departamentul de Botanică al Universității din Reading(d) (1981–1989). În perioada 1983–1989, cât a activat în cadrul Universității din Reading, s-a ocupat cu revizuirea volumului 1 din Flora Europaea(d) (1964), care a fost publicat într-o ediție revizuită de el în anul 1993.[4] A fost ales membru al Linnean Society of London (FLS) în 1982.[5]
A cules plante din regiunea mediteraneană (în special din Grecia și din regiunea Sicilia a Italiei, unde a colaborat cu dr. Stephen Jury și cu alți botaniști) și din Irlanda și a contribuit la ierbarul Universității Reading.[4][5] John Akeroyd este autoritatea botanică(d), pentru aproape douăzeci de taxoni, cum ar fi Arenaria serpyllifolia(d) L. subsp. aegaea (Rech.f. ) Akeroyd.[6]
I-a succedat lui William Stearn(d) ca editor al Annales Musei Goulandris(d) în 1999[7] și a îndeplinit, de asemenea, funcția de editor al revistei Watsonia(d). A fost vicepreședinte al Botanical Society of Britain and Ireland(d) (BSBI),[8] s-a implicat activ ca arbitru în determinarea plantelor din familia botanică Polygonaceae și a altor taxoni[9] și a făcut parte, de asemenea, din Comitetul de Reuniuni și Publicații al BSBI. A publicat frecvent începând din 1989 articole populare despre botanică și conservarea naturii și, împreună cu Hugh Synge(d), a fondat în anul 1995 publicația Plant Talk, prima revistă pentru conservarea plantelor la nivel global, asociată Proiectului Eden(d).[4][10] Este cunoscut, de asemenea, pentru abilitățile sale culinare.[11][12]
Publicații (selecție)[modificare | modificare sursă]
- Akeroyd, John (). A Beginner's Guide to Ireland's Wild Flowers. Sherkin Island(d) Marine Station. ISBN 9781870492232.
- The wild plants of Sherkin, Cape Clear and adjacent Islands of West Cork. Sherkin Island Marine Station (1996)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b John Robert Akeroyd, author citation[*]
- ^ a b John Robert Akeroyd, Harvard University Herbaria & Libraries Index of Botanists, accesat în
- ^ a b John Robert Akeroyd, NUKAT
- ^ a b c Culham 2004.
- ^ a b Akeroyd 2006a.
- ^ Plantlist 2016.
- ^ Akeroyd 2006.
- ^ BSBI 1983.
- ^ Decraene & Akeroyd 1988.
- ^ Plant Talk 2016.
- ^ Jury 1994.
- ^ Nature's Web 2006.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Akeroyd, John (). „Preface”. Annales Musei Goulandris(d) (11): 35–36. Accesat în .
- Akeroyd, John (). „William Thomas Stearn (1911-2001)”. Annales Musei Goulandris(d) (11): 9–16. Accesat în .
- Decraene, Louis-Philippe Ronse; Akeroyd, J. R. (decembrie 1988). „Generic limits in Polygonum and related genera (Polygonaceae) on the basis of floral characters”. Botanical Journal of the Linnean Society(d). 98 (4): 321–371. doi:10.1111/j.1095-8339.1988.tb01706.x.
- BSBI (septembrie 1983). „Council members 1983–1984” (PDF). BSBI News (34).
- Culham, Alastair (). „John Robert Akeroyd”. Culham Research Group. University of Reading. Accesat în .
- Jury, Stephen L. (). „Obituary: David Allerdice Webb”. Plant Science Laboratories Herbarium News. University of Reading(d) (34).
- „A Day in the Life of John Akeroyd” (PDF). Nature's Web (3): 7. .
- „Aims”. Plant-talk. Accesat în .