Johannes Vahlen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Johannes Vahlen
Johannes Vahlen.jpg
Johannes Vahlen
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Bonn, Regatul Prusiei Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Berlin, Imperiul German Modificați la Wikidata
CopiiTheodor Vahlen, matematician
CetățenieFlag of the German Empire.svg Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiefilolog austriac, specialist în literatura clasică greacă și romană
Activitate
Alma materUniversitatea Bonn  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Viena
Universitatea din Freiburg
Universitatea Frederic Wilhelm din Berlin[*]
Universitatea din Wrocław
Universitatea Humboldt din Berlin  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
Profesor pentruAlfred Gudeman[*], Walter Altmann[*]  Modificați la Wikidata

Johannes Vahlen (n. 1830 — d. 30 noiembrie 1911) a fost un filolog austriac specialist în literatura clasică greacă și romană.

A fost profesor la universitatea din Viena (din 1858) și la universitatea Humboldt din Berlin din 1874

Dintre lucrările pe care le-a publicat sunt de relevat în mod deosebit traducerile autorilor antici, toate cuprinzând un studiu critic al lui Vahlen;

  • Ennianae poesis reliquiae (1854),
  • Naevii de bello punico reliquiae. (colecție de articole),
  • Laurentii Vallae opuscula tria (1864),
  • Aristotel - De arte poetica (1867)
  • Cicero - De legibus (1871)

În 1908 Johannes Vahlen a fost decorat cu Ordinul Pour le Mérite. Fiul său, Theodor Vahlen a fost urmat și el o carieră universitară. fiind un matematician care a adus contribuții importante la teoria numerelor.

Biblioteca lui Johannes Vahlen – cuprinzând peste 10.000 de volume cu operele clasicilor greci și romani sau lucrări despre autorii antici a fost achiziționată de în 1913 de Universitatea de Illinois, Statele Unite unde există și în prezent.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Johannes Vahlen”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]