Jerzy Popiełuszko
| Jerzy Popiełuszko | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Alfons Popiełuszko  |
| Născut | [1][2][3][4] Okopy(d), Gmina Suchowola(d), Podlasia, Polonia |
| Decedat | (37 de ani)[5][1][2][6] Włocławek, Republica Populară Polonă |
| Înmormântat | Grób Jerzego Popiełuszki w Warszawie[*] |
| Cauza decesului | omor (traumatism fízic[*]) |
| Părinți | Marianna Popiełuszko[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Republica Populară Polonă |
| Religie | Biserica Catolică[7] catolicism |
| Ocupație | preot catolic[*] sindicalist[*] predicator[*] mărturisitor Catholic cleric[*] |
| Limbi vorbite | limba poloneză |
| Activitate | |
| Domiciliu | Suchowola Varșovia Bartoszyce Ząbki Anin[*] |
| Alma mater | Wyższe Metropolitalne Seminarium Duchowne w Warszawie[*] |
| Premii | Ordinul Vulturul Alb Order Męczeństwa i Zwycięstwa[*] Gwiazda Wytrwałości[*] Ordinul Polonia Restituta în grad de cavaler[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Jerzy Popiełuszko [jɛʐɨ popʲɛwuʂko] (n. , Okopy(d), Gmina Suchowola(d), Podlasia, Polonia – d. , Włocławek, Republica Populară Polonă) a fost un preot catolic polonez, asasinat de poliția politică a Poloniei (Służba Bezpieczeństwa). În 2010 a fost beatificat, ca martir creștin.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Capelanul Popiełuszko a fost îndrumător spiritual al muncitorilor metalurgiști din Varșovia. În predicile sale a criticat instituirea legii marțiale (1981) de către regimul Jaruzelski și interzicerea sindicatului liber Solidaritatea. A fost arestat în 1983, dar la scurt timp amnistiat.
.jpg)
Popiełuszko a fost asasinat de lucrători ai serviciului Securității statului (Służba Bezpieczeństwa). Trei ofițeri de Securitate l-au răpit la 19 octombrie 1984, l-au torturat, bătut, i-au legat pietroaie de picioare și l-au înecat într-un lac de acumulare, pe cursul Vistulei, aproape de localitatea Włocławek. Trupul i-a fost găsit la 30 octombrie 1984.
Făptuitorii crimei au fost identificați, întrucât șoferul preotului Popiełuszko a reușit să scape. Acesta a reținut numărul de înmatriculare al automobilului cu care s-au deplasat cei trei ofițeri de Securitate. Regimul Jaruzelski a permis judecarea celor trei, iar parchetul a cerut în proces chiar pedeapsa capitală împotriva principalului inculpat. Instanța tribunalului i-a condamnat la pedepse cuprinse între 10 și 25 de ani închisoare, ulterior comutate la termene mai scurte. Instanța a conchis că ofițerii respectivi nu au acționat la ordine emise de superiori.
În 2004 au fost publicate documente care atestă că șeful juntei militare și președinte al Poloniei, Wojciech Jaruzelski, l-a bănuit încă din 1984 pe ministrul său de interne, Mirosław Milewski, ca inițiator al crimei, însă acesta avea un protector puternic: poliția politică sovietică, KGB.
Procesul de beatificare a fost inițiat la 8 iulie 1997 de papa Ioan Paul al II-lea. Papa Benedict al XVI-lea a semnat decretul de beatificare, iar la 6 iunie 2010 Popiełuszko a fost beatificat la Varșovia, în cadrul unei liturghii solemne, cu participarea a peste 100 000 de oameni și în prezența mamei sale, în vârstă de 100 de ani. Fericitul Jerzy Popiełuszko este sărbătorit în calendarul romano-catolic la 19 octombrie.
Varia[modificare | modificare sursă]
Filmul To Kill a Priest, o coproducție franco-americană din anul 1988, cu Christopher Lambert în rolul principal, film regizat de Agnieszka Holland, a fost inspirat de uciderea lui Popiełuszko patru ani mai devreme.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d Jerzy Popiełuszko, SNAC, accesat în
- ^ a b c d Jerzy Popieluszko, Find a Grave, accesat în
- ^ a b Jerzy Popiełuszko, GCatholic.org
- ^ a b Jerzy Popieluszko, Ökumenisches Heiligenlexikon
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Jerzy Popiełuszko, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Kevin Ruane, To Kill A Priest: The Murder of Father Popieluszko and the Fall of Communism, Gibson Books, London, 2004, ISBN 978-1-903933-54-1 / 1-903933-54-4
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Interview Arhivat în , la Wayback Machine. with Popieluszko for BBC, September 1984
- Bibliografie Arhivat în , la Wayback Machine.
- Popiełuszko. Wolność jest w nas (Popiełuszko. Libertatea este în noi), film, 2009 Arhivat în , la Wayback Machine.