Jacques Carlu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jacques Carlu
Date personale
Nume la naștereJacques Louis René Carlu Modificați la Wikidata
Născut[4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Bonnières-sur-Seine, Seine-et-Oise, Franța[8][9] Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani)[4][6][10][11] Modificați la Wikidata
Paris, Île-de-France, Franța[8][12] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Passy[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriBarthélémy Carlu[*][[Barthélémy Carlu |​]]
Jean Carlu[*][[Jean Carlu (artist francez)|​]][8] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAnne Carlu[*][[Anne Carlu (pictoriță franceză)|​]][13] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța[8] Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect
designer Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[14][8] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materȘcoala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris  Modificați la Wikidata
PremiiPrix de Rome ()[1]
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] ()[2]
Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*] ()[2]
Comandor al Legiunii de Onoare[*] ()[3]
Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*]  Modificați la Wikidata

Jacques Carlu (n. , Bonnières-sur-Seine, Seine-et-Oise, Franța – d. , Paris, Île-de-France, Franța), a fost un arhitect francez, laureat al Prix de Rome în 1919.

Instruire si studii[modificare | modificare sursă]

Elev al lui Alfred-Henri Recoura (1864-1940), Jacques Carlu a prezentat în 1919 proiectul său pentru Prix de Rome în arhitectură cu tema „Palatul pentru Liga Națiunilor, la Geneva (franceză Palais pour la Ligue des Nations, à Genève). El a primit „prix de Rome” împreună cu Jean-Jacques Haffner pentru acest proiect[15][16].

Jacques Carlu a colaborat cu Robert Mallet-Stevens la mai multe proiecte, ceea ce a asigurat o cunoaștere a acestora, deoarece Mallet-Stevens nu a dorit să lase nicio documentație. Printre proiectele arhivate se numără un muzeu al Republicii.

Principalele realizări[modificare | modificare sursă]

Jacques Carlu a avut o contribuție semnificativă în domeniul arhitecturii, realizând mai multe proiecte remarcabile în diverse locații, inclusiv în Franța și în afara ei. Iată câteva dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale:

  • Palatul Chaillot din Paris (1936-1938), realizat în colaborare cu Louis-Hippolyte Boileau și Léon Azéma. Stilul său monumental și oficial a stârnit opoziția susținătorilor arhitecturii de avangardă. Acesta a fost construit folosind cele două aripi curbate ale vechiului Trocadéro, separate de o terasă centrală și înconjurând grădinile și un bazin central.
  • The Carlu în Toronto.
  • Restaurantul Eaton Le 9e din Montreal (1930-1931).
  • Palatul NATO (1959) la Porte Dauphine din Paris (arondismentul 16), care a devenit ulterior Universitatea Paris Dauphine.
  • Teatrul Național al Bretaniei (TNB), construit în Rennes în 1968.
  • Rezidența Murat[17], din Paris, construită în 1956.
  • Liceul Henri-Bergson din Paris, construit în perioada 1954-1967[18].
  • Liceul din Libourne (Liceul Max-Linder) în perioada 1957-1960.
  • Centrul Censier al Facultății de Litere din Paris (viitoarea Université Sorbonne-Nouvelle) în 1964[19].
  • Liceul Jean-Jaurès din Montreuil, inaugurat în 1964[20].

Aceste proiecte reprezintă diversitatea și influența vastă a operei lui Jacques Carlu în domeniul arhitecturii.

Jacques Carlu a fost membru al Académie des beaux-arts, una dintre cele cinci academii care fac parte din Institut de France. A fost ales membru al acestei prestigioase instituții pentru contribuția sa semnificativă în domeniul arhitecturii. Acesta este unul dintre numeroasele sale recunoașteri și onoruri pentru munca sa remarcabilă în acest domeniu.

Familie[modificare | modificare sursă]

În 1913, Jacques Carlu s-a căsătorit cu Anne (sau Natacha) născută Pecker (1895-1972), care a fost pictoriță și decoratoare[21]. Cuplul nu a avut copii.

Jacques Carlu și fratele său, Georges Léon Jean (1900-1997), sunt înmormântați împreună la cimitirul Passy din Paris, arondismentul 16 (75116 Paris).

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ , p. 3 https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k292314w/f3.item.r=.langFR, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b AGORHA 
  3. ^ https://www.lemonde.fr/archives/article/1957/03/15/m-jacques-carlu-l-architecte-du-palais-de-chaillot-est-elu-a-l-academie-des-beaux-arts_2333134_1819218.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ a b Jacques Louis René Carlu, Baza de date Léonore, accesat în  
  6. ^ a b c d Jacques Carlu, SNAC, accesat în  
  7. ^ a b Jacques Carlu, Find a Grave, accesat în  
  8. ^ a b c d e BnF catalogue général, accesat în  
  9. ^ Certificat de naștere, accesat în  
  10. ^ a b Jacques Carlu, Structurae, accesat în  
  11. ^ a b Jacques Carlu, Carlu, Jacques[*][[Carlu, Jacques (encyclopedia article)|​]] 
  12. ^ , p. 28, accesat în  
  13. ^ https://www.landrucimetieres.fr/spip/spip.php?article2856, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  15. ^ Villemessant, Hippolyte de (). „Académie de Beaux-Arts - Prix de Rome”. Le Figaro (în franceză): 3. Accesat în . 
  16. ^ „Les Prix de Rome d'Architecture”. Journal des débats politiques et littéraires (în franceză): 5. . Accesat în . 
  17. ^ fr Rezidența Murat  (accesat la 07/05/2024)
  18. ^ „Les 40 lycées franciliens labellisés” (PDF). Rentrée scolaire 2020-2021 - Dossier de presse (în franceză). iledefrance.fr. Accesat în . , pagina 57
  19. ^ Dion, Mathilde (). „Jacques Carlu - 1890-1976 - Notices biographiques” (PDF). Notices biographiques d’architectes français (rapport dactyl. pour la direction du Patrimoine) (în franceză). IFA/Archives d’architecture du XXe siècle. Accesat în . 
  20. ^ fr Liceul mixt Montreuil, liceul Jean-Jaurès  (accesat la 07/05/2024)
  21. ^ Landru, Philippe (). „CARLU Famille” (în franceză). landrucimetieres.fr. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Institut français d'architecture (). Archives d'architecture du XXe siècle (în franceză). Liège: Mardaga. ISBN 2-87009-446-9. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]