Iván Duque Márquez
| Iván Duque | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (47 de ani)[1][2]  Bogotá, Columbia |
| Părinți | Iván Duque Escobar[*] Juliana Márquez Tono[*][3] |
| Frați și surori | Andrés Duque Márquez[*][3] |
| Căsătorit cu | Maria Juliana Ruiz[*] |
| Număr de copii | 3 |
| Cetățenie |  Columbia |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | politician avocat scriitor |
| Limbi vorbite | limba engleză limba spaniolă |
| Al 33-lea Presidente de Colombia[*] | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Juan Manuel Santos |
| Succedat de | Gustavo Petro[*] |
| senador de Colombia | |
| În funcție – | |
| Premii | Orden de San Carlos[*] () Ordinul Soarelui[*] () Grand Order of Mugunghwa[*] () Ordinul Isabelei Catolica () Ordem Nacional do Cruzeiro do Sul[*] () Orden al Mérito de Duarte, Sánchez y Mella[*] () Ordinul Prințul Henric[*] () Woodrow Wilson Awards[*] () Orden de Boyacá[*] () |
| Partid politic | Centrul Democrat[*] |
| Alma mater | American University[*] (master în economic law[*]) Universitatea Georgetown (master) Universitatea Harvard Universidad Sergio Arboleda[*] () |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Iván Duque Márquez (n. , Bogotá, Columbia) este un politician și avocat columbian care ocupă funcția de președinte al Columbiei. A fost ales cel mai tânăr președinte al Columbiei, candidând din partea Partidului Centrul Democrat la alegerile prezidențiale din 2018.[4] Susținut de mentorul său, fostul președinte și senatorul Alvaro Uribe și susținut de un val populist, el a fost ales în ciuda faptului că era relativ necunoscut cu un an înainte de alegeri.[5] El a candidat având o platformă de centru-dreapta care se opunea așa-numitelor „acorduri de la Havana”, acordul de pace cu grupul de gherilă FARC.
Decizia sa de a acorda statut legal protejat temporar pentru aproape 1,7 milioane de imigranți venezueleni a atras laude din partea liderilor din întreaga lume.[6] Cu toate acestea, sărăcia și inegalitatea economică s-au înrăutățit în timpul pandemiei COVID-19.[7] Eșecul lui Duque de a continua negocierile de pace necondiționate cu ELN (după atacul terorist din 17 ianuarie 2019) a fost criticat și de partidele de opoziție și de o parte a publicului. Răspunsul poliției la protestele din Bogota din 2020 și la protestele de la nivel național au provocat 13 morți și aproximativ 400 de răniți în Bogota și, aproximativ 60 de morți și 2.100 de răniți la nivel național.[8][9][10][11]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Iván Duque, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b Ivan Duque, Munzinger Personen, accesat în
- ^ a b https://web.archive.org/web/20190331110202/https://www.las2orillas.co/duque-una-vida-en-fotos/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Iván Duque: Colombia's new president sworn into office”. BBC News. .
- ^ Times, New York (). „Colombia Elects Iván Duque, a Young Populist, as President”. The New York Times. Accesat în .
- ^ „Colombia gives nearly 1 million Venezuelan migrants legal status and right to work”.
- ^ „Poverty and inequality”. Colombia Reports. .
- ^ „Colombia: Las autoridades deben investigar imparcialmente la represión de las protestas”. .
- ^ „13 civiles muertos y más de 400 heridos en dos días de protestas en Colombia por la muerte de Javier Ordóñez”. CNN (în spaniolă). . Accesat în .
- ^ de 2021, 25 de Mayo. „El saldo del paro: van al menos 2.100 heridos y 47 muertos, según MinDefensa”. infobae (în spaniolă). Accesat în .
- ^ „Las ONG son más transparentes que la Fiscalía con las cifras de muertos en el paro”. La Silla Vacía (în spaniolă). Arhivat din original la . Accesat în .
 | Acest articol despre un politician este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
| Control de autoritate |
|  |
|---|